Europa reînvie, dar România tot se întreabă cum să ţină banii băncilor străine în ţară

România s-a ales din discuţiile de 10 ore purtate miercuri-noapte de liderii zonei euro cu o frază alambicată pe care să o ia ca garanţie că băncile străine nu vor repatria fonduri sub presiunea necesităţilor de a-şi consolida propriile capitaluri măcinate de criză.

Supravegherea fluxurilor de capital cade în sarcina băncilor centrale şi a Autorităţii Bancare Europene, care ar trebui să le dea peste mână bancherilor care retrag bani de pe pieţe din afara zonei euro.

"Autorităţile de supraveghere naţionale, sub auspiciile ABE (Autoritatea Bancară Europeană), trebuie să se asigure că planurile băncilor de consolidare a capitalului nu conduc la un efect de levier invers excesiv, inclusiv menţinerea fluxului de credit către economia reală şi ţinând seama de nivelurile actuale de expunere a grupului, inclusiv a filialelor grupului în toate statele membre, fiind conştiente de necesitatea evitării presiunii nejustificate asupra acordării creditelor în ţările-gazdă sau asupra pieţelor datoriilor suverane", a decis Consiliul European.

Această formulă este însă departe de angajamentul expres de menţinere a expunerilor asumat de nouă bănci străine cu prezenţă importantă pe piaţă prin acordul de la Viena din 2009.

Conform calculelor preliminare, Erste Bank are nevoie de aproape 60 mil. euro la capital, dar mai întâi trebuie să aducă 100 mil. euro la BCR. Grupul Raiffeisen, care are o poziţie sistemică în România, ar trebui să-şi consolideze capitalul cu 1,9 mld. euro, iar Volksbank cu 1 mld. euro, deşi şi-a vândut operaţiunile din regiune, mai puţin pe cele locale. Société Générale, care deţine BRD, trebuie să-şi majoreze capitalul cu 3,3 mld. euro, iar UniCredit, care controlează UniCredit Ţiriac Bank, are nevoie de suma colosală de aproape 7,4 mld. euro pentru întărirea capitalului, care ar putea fi ajustată după rezultatele pe T3. Dintre băncile străine care au jucători locali de top 10, numai ING a anunţat că se încadrează deja în noile cerinţe de capital şi nu are nevoie de noi fonduri. Majoritatea băncilor care trebuie să-şi majoreze capitalul ţin să precizeze că nu vor recurge la ajutorul statelor în condiţiile în care unele au de rambursat ajutoare mai vechi. Cât priveşte băncile greceşti de top 10 Alpha şi Eurobank, se ştie că întreg sistemul bancar elen are nevoie de 30 mld. euro, iar premierul Greciei a anunţat că probabil vor avea loc naţionalizări.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că BNR va supraveghea mişcările băncilor locale, iar dacă va sesiza ieşiri de capital, "va lua măsuri", fără a preciza despre ce fel de măsuri ar putea fi vorba.

În 2009 şi 2010 băncile au fost convinse să-şi menţină expunerile pe baza unui mecanism de eliberare a rezervelor minime obligatorii şi plasarea sumelor rezultate în titluri de stat. Rămâne de văzut ce aranjament ar putea fi discutat de această dată astfel încât să nu se materializeze riscurile de reducere a finanţărilor pentru piaţa locală.

Cert este că rare au fost momentele din ultimii ani în care aşteptările faţă de deciziile liderilor europeni să fi fost mai mari. Întâlnirile succesive ale liderilor politici din ultimele luni nu au reuşit să aducă aşteptata calmare a pieţelor. Cu fiecare măsură anunţată pentru calmarea turbulenţelor din zona euro, bursele au reacţionat pozitiv, dar pentru scurtă vreme. Măsurile anunţate de liderii zonei euro, târziu, în noaptea de miercuri spre joi au fost însă bine primite din Asia până în America. Pentru câtă vreme? Sunt ele lovitura decisivă dată crizei datoriilor suverane?

Ce ştim la acest moment este că Grecia a fost salvată de la faliment prin ştergerea unei importante părţi a uriaşei sale datorii de 350 mld. euro, este vorba despre 100 mld. euro. Băncile cu expunere pe Grecia vor fi ajutate să-şi echilibreze balanţa în urma acestor pierderi. Recapitalizarea băncilor a fost unul dintre subiectele cele mai uşoare ale summitului întrucât decizia fusese convenită înainte. Eficientizarea fondului de salvare european a fost una dintre cele mai spinoase probleme. Dar din acordul convenit în noaptea de miercuri spre joi lipsesc detaliile. Ceea ce s-a câştigat este, cu siguranţă, timp. Timp în care va trebui explicat clar cum planul de recapitalizare a băncilor europene cu 106 mld. euro convenit de liderii UE care include şi o clauză de menţinere a expunerii instituţiilor financiare pe toate subsidiarele din statele membre, inclusiv România, va avea şi forţă constrângătoare.