BCR are la vânzare peste 100 de terenuri pentru care vrea 100 mil. lei

Autor: Razvan Voican 05.11.2011

BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, caută cumpărători pentru mai mult de 100 de terenuri răspândite prin toată ţara, pentru care cere preţuri însumând peste 100 de milioane de lei.

Cel mai scump este un teren din Bucureşti de aproape 10.000 de metri pătraţi, pe care banca vrea să obţină 11,1 mil. lei (2,5 mil. euro).

Urmează în clasament un teren de 8.600 de metri pătraţi din Braşov pe care BCR cere 8,7 mil. lei (2 mil. euro) şi un altul din Piteşti, scos la vânzare cu un preţ de 7,8 mil. lei (1,8 mil. lei).

În urma procedurilor de recuperare a creanţelor de la clienţii care nu şi-au mai plătit creditele, băncile au acumulat portofolii consistente de proprietăţi imobiliare, terenurile fiind un segment important în condiţiile în care reprezentau un colateral la îndemână pe vremea boom-ului imobiliar.

BCR a ajuns astfel proprietară nu numai pe terenuri intravilane, ci şi pe suprafeţe de pădure, cum este cea din zona turistică Arefu - Argeş sau pe terenuri arabile.

Banca deţine terenuri situate şi în alte zone cu potenţial turistic precum Bran, Sâmbăta de Sus, Hărman, Borşa, Haţeg sau Sibiu, însă cumpărătorii nu se înghesuie, aşteptând să mai scadă preţurile.

În contextul revenirii economice foarte lente, executările silite şi scoaterea pe piaţă a proprietăţilor imobiliare măresc presiunea asupra preţurilor, iar pe de altă parte păstrarea în portofoliu a unor astfel de active pe perioade mai lungi duce la deprecierea acestora. Astfel, unele bănci recurg la externalizarea acestor portofolii pe firme specializate în administrarea de active imobiliare.

BCR a raportat la nouă luni o rată a creditelor neperformante de 20,8% - una dintre cele mai ridicate de pe piaţă, dar pe care banca o consideră "acceptabilă". La un portofoliu de credite de circa 12,14 mld. euro, rezultă un volum al creanţelor cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile care trece de 2,5 mld. euro.

BCR continuă să resimtă creşterea cheltuielilor cu provizioanele, întârzierea relansării economiei agravând în special situaţia portofoliului de IMM-uri.