Ferma SF: la Gârbova de Sebeş, 1.150 de vaci au cip-uri la gât, iar viţeii stau în igloo-uri speciale. Care este povestea olandezului care a făcut această fermă?

"Eu nu cred în agricultură, pentru că depinzi de prea multe lucruri, dar cred în vaci", spune Jan de Boer, olandezul care într-un an a construit cea mai mare fermă de vite pentru lapte din România într-un loc pe care l-a ales pentru ploile multe şi pământurile roditoare: Gârbova de Sebeş, judeţul Alba.

Olandezul nu este la prima experienţă când vine vorba de construit ferme de vaci, dar este la cel mai mare pariu făcut vreodată într-o ţară care în urmă cu câţiva ani îi era străină.

"Eu am început alături de soţia mea cu 30 de vaci în Olanda. Acum avem trei ferme în Germania şi 3.000 de vaci în lactaţie şi 2.000 de viţele. Din 2007 am început să planific această investiţie şi m-am uitat la mai multe ţări. Credeam că voi sta numai o săptămână pe lună aici, dar între timp am ajuns să stau în România trei săptămâni pe lună şi doar una cu familia mea", explică Boer, administratorul DN Agrar, un grup de mai multe companii prin care acesta îşi dezvoltă investiţiile în România.

Astfel, după mai multe cercetări, pe radarul olandezului s-a conturat o ţintă pentru a plasa peste 8 milioane de euro: comuna Gârbova de Sebeş din judeţul Alba. Au fost multe ţări pe care Boer şi partenerii lui le-au luat în calcul, dar micuţa comună cu circa 2.000 de oameni a ieşit învingătoare datorită mai multor avantaje.

"Cred mai mult în potenţialul României decât în cel al altor ţări. Aici aveţi ploi ca în Olanda, ploi care sunt bune pentru porumb, pentru lucernă, pentru hrana vitelor. De asta am ales locul ăsta, pentru ploi. Am început cu un hectar, iar acum avem 11.000 de hectare în jurul judeţului Alba", explică administratorul DN Agrar.

Odată aleasă locaţia, olandezii au dat drumul la lucrări în urmă cu aproximativ un an, iar acum la Gârbova de Sebeş sunt 1.150 de vaci, pentru ca la anul numărul acestora să ajungă la 1.700 de capete, iar la final, în 2013, unitatea să numere 2.500 de vite. Peste suma de 8 milioane de euro investită până acum va mai veni un buget de 4-5 milioane de euro.

Băncile şi oamenii, probleme mari

"Am început construcţiile la această fermă din septembrie-octombrie 2010 şi nu suntem încă la capacitate maximă. Mai trebuie să mai facem 2 grajduri pentru a ajunge la un număr de 2.500 de vaci", spune olandezul.

Lucrurile nu au mers însă uşor de la început. Băncile le-au închis uşa în nas, oamenii erau greu de găsit pentru că nu voiau să plece câte un an la training în Germania, iar procesatorilor de lapte nu le venea să creadă că undeva în România se va construi o astfel de capacitate.

"Nu am putut lua credite la început. Băncile din România nu cred în noi, nu-şi asumă riscuri, aşa că ne-am descurcat din fonduri proprii şi europene în primă fază. Am aşteptat un an de zile până să accesăm fondurile europene. Nouă luni ne-a luat numai să cumpărăm terenul. În plus, mai sunt multe lucruri prosteşti. Nu luăm subvenţie dacă nu avem un echipament pe care oricum nu-l utilizăm. Aşa că am luat echipamentul."

Cu oamenii a fost o altă poveste, dar până la urmă Boer a găsit 100 de angajaţi, din care numai trei sunt străini.

"Cel mai greu în România mi-a fost să găsesc oamenii. La vaci totul este la fel. Le dai mâncare şi apă şi ele sunt fericite. La om este mult mai greu. Nu sunt oamenii serioşi. Spun că vin la 2, dar vin la 5. Acum avem circa 100 de angajaţi, din care doi sunt olandezi şi unul este german, în rest sunt toţi români. Prima întrebare pentru un loc de muncă a fost dacă vor să plece în Germania pentru un training care poate dura între 4 săptămâni şi un an. Dacă spuneau da, mergeau mai departe, dacă nu, nu. De fiecare dată îi trimiteam câte doi, să vadă acolo cum se face, ca să le fie mai uşor."

1.400 de euro - preţul plătit pentru o vacă Holstein adusă în ferma de la Gârbova de Sebeş.

Salariul de început este de 1.500 de lei, dar un angajat bun poate câştiga şi 3.000 de lei, spun reprezentanţii DN Agrar.

Odată rezolvată şi această problemă, olandezii şi-au găsit şi un partener căruia să-i vândă laptele, pe francezii de la Danone, cel mai mare jucător din industria de profil din România.

"Când am fost prima dată la Danone şi le-am prezentat proiectul nu m-au crezut. Acum avem contract cu ei", spune Jan de Boer. Durata contractului cu Danone este pentru trei ani de zile, pentru întreaga producţie a fermei, iar planul este acela de a extinde durata acestui contract concomitent cu planurile de extindere a fermei.

Nu este o fermă tradiţională

"Azi avem o producţie de 23 de tone de lapte pe zi şi până la sfârşitul lui decembrie vrem să ajungem la o producţie de 30 de tone de lapte pe zi. În 2013 cred că vom ajunge la 50 de tone de lapte pe zi", spune Sorin Anderco, directorul general al DN Agrar Group, românul căruia olandezii i-au încredinţat responsabilitatea zilnică pentru modul în care această fermă funcţionează.

"Controlul costurilor este un lucru de care mă ocup în fiecare zi pentru că trebuie să avem aici o afacere viabilă mai ales că mai urmează 4-5 milioane de euro", a mai precizat Anderco.

Olandezii au ajuns să-l angajeze pe Anderco după şase luni de discuţii, românul având un avantaj în negocieri: el fusese cel care vânduse toate echipamentele pentru ferma de la Gârbova de Sebeş.

"Nu este o fermă tradiţională. Noi nu ne permitem după o astfel de investiţie să avem furaj infestat şi de aceea avem acum 2.500 de hectare plantate cu porumb, grâu, rapiţă din care facem mâncarea pentru animale. Astfel avem şi un control al costurilor, şi un control al calităţii", explică Anderco. Acest control se face prin intermediul unor echipamente care ar putea părea de domeniul science fiction pentru mulţi dintre fermierii români care nu au săli de muls sau tancuri de răcire pentru lapte.

2.500 de vaci - numărul de animale la care va ajunge ferma olandezilor de la DN Agrar în 2013. În prezent, în unitate sunt 1.150 de vaci.

Vaca cu cip şi viţeii din iglu

Astfel, fiecare din cele 1.150 de vaci au la gât un număr şi mai important au un accesoriu extrem de special: un cip. Acest cip este ca un buletin care conţine şi date despre sănătatea animalului. Dacă, de exemplu, o vacă a fost tratată cu antibiotic, ea nu ajunge în sala de muls, existând o maşinărie care ia aceste informaţii de pe cip-ul de la gât.

"Animalele au nevoie încontinuu de furaj. Dacă nu au mâncare suficientă, a doua zi nu mai dau lapte. La gâtul fiecărui animal este un număr şi un cip care ne spune toate lucrurile despre vaca respectivă. Arborele genealogic, can­titatea de lapte, dacă a luat sau nu anti­biotice, toate informaţiile", explică Anderco.

Astfel, singurul secret pentru o vacă fericită pare a fi o cantitate rezonabilă de apă, una considerabilă de furaj şi multă linişte. Anderco spune că în medie o vacă bea cam 150 de litri de apă pe zi şi consumă 30-35 de kilograme de furaj.

"Asta face o vacă. Mănâncă, bea, se odihneşte în confort şi linişte. Dacă animalele sunt agitate, nu este bine. Trebuie să fie linişte deplină în grajduri. Vaca este un animal căruia îi place frigul. Dacă temperaturile sunt până la -20o C atunci ei îi este bine. Probleme sunt vara, dar le asigurăm ventilaţia necesară. Pe cât sunt de mari, pe atât sunt de fricoase aceste animale. Dacă loveşti animalul, corpul lui generează adrenalină şi aşa pierzi laptele. Omul nu ştie că dacă dă cu bâta în vacă pierde doi litri de lapte", dezvăluie Anderco câteva din secretele meseriei.

Vacile nu vin din România, investitorii spunând că nici măcar nu găseau atât de multe.

"Vacile au fost aduse din Olanda, Germania, Franţa şi Danemarca şi sunt toate Holstein. Acum avem o producţie de lapte de 27 de litri pe zi pentru fiecare animal, dar targetul nostru este de a ajunge la 30 de litri de lapte. Avem şi animale campioane care dau 50 de litri de lapte pe zi", explică Anderco. Un astfel de animal are un preţ de 1.400-1.600 de euro şi toate fac parte din rasa Holstein.

100 de oameni - numărul angajaţilor ai grupului DN Agrar în România. În cadrul fermei de la Gârbova de Sebeş lucrează 45 de oameni.

În afară de laptele care este vândut către Danone, mai nimic din ce iese din fermă nu este aruncat.

Viţeii sunt ţinuţi tot în ferma de la Gârbova de Sebeş timp de 2-4 săptămâni, apoi sunt daţi către nişte firme specializate în creşterea vitelor, după care se întorc înapoi în ferma de unde au plecat. Viţeii sunt cazaţi în grajduri micuţe şi albe, care arată ca nişte igluuri. Comparativ cu vacile care se sperie de oameni, viţeii ies imediat afară pentru că sunt obişnuiţi cu angajaţii care vin să-i hrănească.

"Dacă întindeţi un deget, vin imediat şi-l ling crezând că este biberonul din care sunt alimentaţi", ne arată Anderco.

O vacă la hectar

Planurile olandezilor nu se opresc însă numai la ferma din Gârbova de Sebeş şi vor ca pentru fiecare hectar de teren pe care îl deţin să aibă şi o vacă.

"Eu mai vreau să mai fac încă trei ferme de vaci la fel ca asta în următorii cinci ani. Ideea este să avem câte o vacă pentru fiecare hectar de pământ pe care îl deţinem acum. Avem deja 11.000 de hectare luate în arendă tot în această zonă, iar construcţiile le vom începe în primăvara anului viitor", spun Jan de Boer. Cea mai mare parte a pământului este luat în arendă, ferma de la Gârbova de Sebeş ocupând circa 17 hectare şi având circa 2.500 de hectare cultivate cu cereale pentru hrana animalelor. Un hectar de teren a costat între 400 de euro şi 1.500 de euro.

Olandezul spune că are jumătate din banii necesari şi că se aşteaptă ca ferma de la Gârbova de Seşeş să-i aducă un profit anual de 1 milion de euro, astfel ca în opt ani să-şi poată recupera investiţia.

Dincolo de ferme, investitorii spun că vor să vor să producă şi energie electrică şi termică din biogaz, o astfel de investiţie urmând să fie realizată anul viitor la ferma din Gârbova. "Ne gândim să folosim căldura pentru sere în care să ne apucăm de cultivat legume", explică Anderco.

Pariu în criză

În afară de ferma din judeţul Alba, primul pas făcut de olandezii de la DN Agrar pe piaţa locală a fost achiziţia unei ferme de vaci de la Albalact, producătorul Fulga şi Zuzu, localizată în Văidei, Hunedoara.

"Pentru ea am plătit 4,7 milioane de euro şi am investit încă 1,2 milioane de euro. Am luat ferma cu 600 de vaci şi acum are de două ori mai multe. Acolo avem un contract pentru toată producţia pe cinci ani cu Albalact", a mai spus Jan de Boer.

1.500 de lei - salariul de început al unui angajat de la ferma din Gârbova de Sebeş.

Olandezii devin astfel, prin proiectele realizate şi prin planurile anunţate, unii dintre cei mai puternici investitori în ferme de vaci de lapte din România într-o perioadă în care mai toate categoriile de bunuri de larg consum au fost afectate de apetitul redus pentru cheltuieli al populaţiei. Pe piaţa lactatelor, căderea nu a fost atât de accentuată pentru că oricum românii consumă puţine produse din această categorie.

Anderco recunoaşte că pariul de milioane de euro al olandezilor este unul riscant, mai ales în acest context economic, dar mai spune că niciodată nu poţi să creşti dacă eşti mânat în afaceri doar de frică.

"Ce ne-a luat nouă comunismul a fost curajul, disponibilitatea de a visa. Este ca un joc de Darts. Nu vei nimeri în veci în centru, dacă mereu te concentrezi sub ţintă."