În doi ani Hidroelectrica a pierdut 350 mil. euro vânzându-şi energia ieftin

Autor: Roxana Petrescu 23.11.2011

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România a cărui activitate a fost grav afectată de secetă anul acesta, se pregăteşte de negocieri în vederea creşterii preţurilor pe contractele directe de vânzare a energiei, compania fiind de altfel angrenată şi în discuţii cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru scumpiri la electricitatea livrată populaţiei.

Vânzarea energiei hidro, cea mai ifetină din România, pe contracte directe, cum este cel cu Energy Holding, dar şi pe segmentul reglementat, la preţuri mai mici decât cele practicate pe piaţă sau chiar decât costurile, au anulat potenţiale câştiguri de peste 350 de milioane de euro numai în perioada 2009-2010, după cum arată calculele făcute de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica.

Scumpiri pentru toţi

"Toate contractele care expiră în 2015-2018 au clauze de rediscutare a preţului. Intenţia noastră este de a ajunge la nivelul pieţei. Dacă cei cu care iniţiem aceste discuţii nu acceptă majorările de preţ şi contractele ne permit, le vom întrerupe livrările. Negocierile pornesc cu o majorare de 3,5%, iar noi vrem să ajungem la un preţ cât mai apropiat de piaţă", a declarat Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica, în cadrul unei conferinţe organizate de Forum Invest.

El nu a spus concret ce înseamnă nivelul de preţ al pieţei şi nici preţul mediu cu care Hidroelectrica îşi vinde aproape 70% din producţie pe contracte directe către firme precum Energy Holding, Alpiq (Elveţia) sau Alro.

Totodată, şeful Hidroelectrica a mai precizat că a cerut majorări de preţ de la ANRE şi pentru energia pe care o livrează pe segmentul reglementat, unde sunt incluse populaţia şi micile companii şi unde producătorul de energie vinde sub costuri. "Am cerut majorarea preţului cu un procent important, de până la 50%", a mai precizat Trihenea, care înainte de a prelua conducerea companiei a fost prefectul Sibiului, localitate de unde este actualul ministru al economiei Ion Ariton.

Cum au dispărut 350 milioane de euro

Contractele directe ale Hidroelectrica, semnate la începutul anilor 2000 şi care, în unele cazuri au fost prelungite până în 2018, au iscat o serie de controverse de-a lungul timpului, compania fiind acuzată că-şi vinde energia la un preţ mult prea mic comparativ cu cât ar obţine dacă ar ieşi cu întreaga cantitate pe bursa de energie. Pe de altă parte, managementul Hidroelectrica a motivat încheierea acestor contracte prin necesitatea obţinerii unor garanţii pe termen lung privind încasările, contractele directe fiind singura modalitate de garantare a unor împrumuturi necesare pentru susţinerea activităţii companiei.

Totuşi datele publicate de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, arată că prin politica de vânzare a energiei pe contracte directe compania a renunţat numai în perioada 2009-2010 la câştiguri de peste 350 de milioane de euro, bani care la fel ar fi putut fi folosiţi pentru susţinerea dezvoltării companiei. "În 2009, Hidroelectrica a vândut 11,7 TWh prin contracte bilaterale la un preţ mediu de 102 lei pe MWh, pierzând astfel câştiguri de 133 de milioane de euro. În 2009, Hidroelectrica a vândut 3,4 TWh pe piaţa reglementată la un preţ mediu de 83 de lei pe MWh, renunţând la profituri de 61 de milioane de euro", arată calculele Fondului Proprietatea. Anul trecut, prin aceleaşi căi, Hidroelectrica a pierdut 100 de milioane de euro vânzând 14,9 TWh pe contracte directe la un preţ mediu de 122 de lei pe MWh şi 62 de milioane de euro pe segmentul reglementat prin vânzarea a 4 TWh la un preţ mediu de 86 de lei pe MWh. Astfel, numai în doi ani de zile, Hidroelectrica a renunţat la profituri de peste 350 de milioane de euro din simplul motiv că energia nu a fost vândută la preţul pieţei.

Reprezentanţii Fondului Proprietatea văd o singură soluţie pentru reglarea acestei situaţii: listarea sau privatizarea companiei.

"Singura soluţie pe care o vedem pentru sectorul energetic din România este privatizarea sau listarea", a declarat Grzegorz Konieczny, managerul Fondului Proprietatea.

El crede că listarea pe bursă a unor pachete minoritare la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar aduce statului 3-4 miliarde de euro.

Guvernul nu are o strategie naţională privind sectorul energetic şi de aceea deciziile sunt luate pe bucăţi, în funcţie de derularea evenimentelor. După ce la începutul guver­nării, în 2009, statul voia crearea unor campioni naţionali în energie, opoziţia puternică întâmpinată inclusiv în justiţie din partea Băncii Mondiale, FMI şi a altor jucători a determinat Ministerul Economiei să renunţe la această idee şi să vină cu alte proiecte, de mai mică amploare.

Citiţi pe www.zf.ro cum se derulează scandalul dintre Hidroelectrica, Energy Holding şi Camera de Comerţ şi Industrie a României.