Proiectul de buget pe anul 2012 este construit cu prudenţă, responsabilitate şi echilibru

Autor: Andreea Vass - Consilier Economic al Premierului Emil Boc 23.11.2011

Proiectul de buget pe anul 2012 este clădit pe o creştere economică între 1,8% şi 2,3%, ţinând cont de situaţia economică incertă la nivel internaţional. România este direct conectată la paralizia economiilor europene, care se confruntă cu riscuri majore provenind din criza datoriilor suverane. Criza zonei euro nu este însă singurul motiv al bolilor româneşti.

Scenariul de creştere economică se bazează pe îmbunătăţirea activităţii din industria cu potenţial ridicat de export şi dinsectorul construcţiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile. Motoarele creşterii economice vor fi exporturile, la care se alătură cererea internă în anul 2012.

Am adoptat o politică bugetară prudentă, responsabilă şi echilibrată. Economia Romaniei trebuie sa se plieze pe doua puncte fundamentale. In primul rand, pe stimularea cresterii economice pornind de la reechilibrari fundamentale ale economiei: mai multe investitii, mai multe exporturi, asadar, o baza mai larga pentru un viitor economic construit pe mai multa forta de munca activa. In al doilea rand, mesajul central al bugetului este sa nu ne abatem de la preocuparea esentiala a scaderii deficitului.

România va avea un deficit bugetar de 1,9% din PIB în cash, sub 3% în termeni de angajament, asigurând ieşirea din procedura de deficit excesiv declanşată în urma iresponsabilităţii din anul 2008.

Veniturile bugetare vor atinge un nivel record al ultimilor 8 ani în anul 2012: 33,7% din PIB. Contribuţiile de asigurări sociale, TVA-ul şi accizele vor avea cele mai importante contribuţii.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2012 vor scădea la 35,6% din PIB, de la 37,8% în anul 2011.

La baza proiectului de buget pe anul 2012 stau priorităţile majore ale Guvernului: crearea de locuri de muncă şi stimularea investiţiilor.

De aceea, cheltuielile cu investiţiile vor avea cea mai mare creştere, de la 35,4 mld. lei în anul 2011 la 37,8 mld. lei în anul 2012. Statul sprijină în continuare investiţiile prin garanţii de stat în valoare de 10 mld. lei şi ajutoare de stat în valoare de1 mld. lei în anul 2012.

Bugetul este construit pe un trend descendent al inflaţiei(de la 5,9% în 2011 la 3,4% în 2012) şi al şomajului (de la 4,9% în 2011 la 4,5% în 2012). Chiar în condiţii economice vitrege, salariul mediu brut va creşte cu 4,5%, până la nivelul de 2.117 lei pe lună în anul 2012.

Menţinem neschimbat impozitul pe profit şi cel pe venit, TVA-ul şi contribuţiile de asigurări sociale. Ne reafirmăm angajamentul de a reduce în continuare numărul taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal şi de a îmbunătăţi colectarea veniturilor la buget. Continuăm politica de reducere şi de prevenire a apariţiei de arierate.

Asigurăm sustenabilitatea datoriei publice pe termen lung. Estimările Comisiei Europene pentru anul 2012 arată că România se va poziţiona probabil pe locul 5 în UE în clasamentul statelor europene cu cele mai mici datorii publice guvernamentale, cu o datorie de 35,8% PIB.

Anexă - Clasificarea bugetelor principalelor instituţii în funcţie de mărimea lor în actualul proiect de buget pentru anul 2012

Instituţiile cel mai puternic bugetate sunt: Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educaţiei, în ordine descrescătoare.

Instituţiile cu cele mai mari creşteri ale bugetelor: Ministerul Mediului (+0,7 mld), Ministerul Sănătăţii (+0,6 mld), Ministerul Transporturilor (+0,5 mld), Ministerul Finanţelor (+0,2 mld.).

Instituţiile cu cele mai mari scăderi ale bugetelor: MAI (-1,7 mld), Ministerul Muncii (-1,3 mld), Ministerul Agriculturii (-1 mld), MDRT (-0,3 mld).

Creşterea bugetului alocat ANI depăşeşte creşterile cumulate ale bugetelor alocate SRI, SIE şi SPP.

Scăderile în alocările bugetare către SGG, Senat şi Camera Deputaţilor sunt de peste 10 ori mai mari decât creşterile alocărilor bugetare de la SRI, SIE şi SPP.

Bugetul pentru Educaţie scade uşor în proiectul actual şi se datorează încheierii unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile în anul 2012.

Clasificarea bugetelor principalelor instituţii în funcţie de mărimea lor în actualul proiect de buget pentru anul 2012

Instituţii
Valoare
Modificare
Ministerul Muncii
31,9 mld.
-1,3 mld.
Ministerul Agriculturii
14,9 mld
-1 mld
Ministerul Transporturilor
14,7 mld
+ 0,5 mld
Ministerul Educaţiei
8,7 mld.
-0,2 mld
MAI
7,8 mld.
-1,7 mld.
Ministerul Sănătăţii
5,4 mld.
+ 0,6 mld
Ministerul Apărării Naţionale
5,1 mld
+ 0,1 mld
MDRT
3,1 mld.
-0,3 mld
Ministerul Finanţelor
3 mld
+ 0,2 mld
Ministerul Mediului
2,9 mld.
+ 0,7 mld
Ministerul Justiţiei
2,1 mld.
-0,1 mld.
Ministerul Economiei
1,67 mld.
+ 0,07 mld
SRI
986,9 mil.
+ 15,5 mil
SGG
712,3 mil.
-252,5 mil
Ministerul Afacerilor Externe
646,2 mil.
+ 105,6 mil
Ministerul Culturii
600 mil.
-195,8 mil
Ministerul Public
597,3 mil.
+ 24,5 mil
Academia Română
354,2 mil.
-42,2 mil
Ministerul Comunicaţiilor
266,4 mil.
+ 51,5 mil
Camera Deputaţilor
209,7 mil
- 0,3 mil
SIE
193,9 mil.
+ 6,4 mil
SPP
132,3 mil.
+ 3,3 mil
Senat
85,3 mil.
-5,4 mil
Consiliul Superior al Magistraturii
79,1 mil.
+ 7,4 mil
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
62,7 mil.
+ 1,8 mil
Agenţia Naţională de Integritate
42,9 mil.
+ 29,2 mil
Administraţia Prezidenţială
29,6 mil.
+0,8 mil
AVAS
20,7 mil
-24,8 mil
Autoritatea Electorală Permanentă
15,3 mil
-6,1 mil
Curtea Constituţională
13,9 mil.
+ 1,5 mil