Statul a terminat Fondul Proprietatea într-un an de la listare. Cum rămâne cu restul de peste 40.000 de foşti proprietari?
Statul a mai rămas cu doar două milioane de acţiuni la Fondul Proprietatea după ce în ultimul an a fost nevoit să acorde de două ori mai multe acţiuni ca să acopere despăgubirile din cauza preţului mic de pe bursă. La coadă la despăgubiri se află peste 40.000 de persoane a căror situaţie va rămâne în aer până când statul va găsi o nouă soluţie de compensare.
Datele oficiale arată că statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, deţine un pachet de 372,9 milioane de acţiuni la Fondul Proprietatea (2,7% din capitalul social) la 31 decembrie 2011. Practic însă, statul mai are la dispoziţie doar 2,1 milioane de acţiuni (0,02% din capitalul FP) pentru despăgubiri, deoarece restul de 370,8 milioane de acţiuni nu au fost plătite, adică statul nu a virat contravaloarea lor către FP.
Structura detaliată a acţionariatului Fondului Proprietatea la 31 decembrie 2011 anunţă bilanţul trist al unei epoci extrem de controversate şi blamate: cea în care statul român s-a folosit de acţiuni pentru a compensa persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist şi nu mai pot fi restituite în natură. Astfel, prin Fondul Proprietatea, statul român a compensat circa 10.000 persoane (deveniţi acţionari) cu 13,7 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro), în condiţiile în care valoarea totală estimată a compensaţiilor ce trebuie plătite este de 21 miliarde de euro.
"Fondul Proprietatea este o mare dezămăgire pentru că listarea la bursă nu a făcut decât să păgubească şi mai mult pe foştii proprietari care au fost nevoiţi să îşi vândă la jumătate din preţ acţiunile primite drept compensare. Mai mult, nici pentru bursă listarea fondului nu a adus beneficii mari, având în vedere că sunt mai puţin de 3.000 de investitori activi", a spus avocatul Gheorghe Piperea.
Din 2005 până la 25 ianuarie 2011, când fondul s-a listat la Bursa de la Bucureşti, statul a despăgubit circa 5.300 de persoane cu 61% din acţiuni, compensaţiile fiind acordate la valoarea nominală de un leu a acţiunii (despăgubiri de 100 milioane de lei echivalau cu 100 milioane de acţiuni FP). Începând din 25 ianuarie 2011, despăgubirile s-au făcut în funcţie de preţul acţiunii FP pe bursă, adică la jumătate din valoare nominală (despăgubiri de 100 milioane de lei echivalează cu circa 200 milioane de acţiuni). Astfel că în decursul unui singur an (25 ianuarie-31 decembrie 2011) statul a despăgubit circa 5.400 de persoane cu restul de 39% din acţiunile fondului. Preţul mic al acţiunii FP pe bursă a împins statul român către un exit mult mai rapid din fond, în condiţiile în care înainte de listare ar fi fost necesari cel puţin doi ani pentru epuizarea unui pachet de 39% din acţiunile fondului.
Statul român a dat administrarea Fondului Proprietatea pe mâinile unui manager internaţional, respectiv compania americană Franklin Templeton, pentru ca preţul acţiunii pe bursă să fie cât mai aproape sau chiar peste valoarea nominală. Cu toate acestea, preţul acţiunii FP pe bursă nu s-a apropiat de valoarea nominală, de la un preţ de 0,6495 lei din prima zi acţiunile FP au ajuns în prezent să se tranzacţioneze la un preţ de 0,429 lei.
Miza ieşirii statului din acţionariat este ridicată datorită participaţiilor semnificative pe care fondul le deţine la cele mai mari companii româneşti din energie, sector strategic pentru economia locală. Mare parte din acţiunile cu care statul i-a despăgubit pe foştii proprietari au ajuns pe mâna fondurilor străine de investiţii, astfel că la 31 decembrie 2011 fondurile străine au ajuns să deţină 43,3% din capitalul social subscris şi vărsat al fondului, peste participaţia acţionarilor români (persoane fizice) de 35,8% din fond. Dacă primii au cumpărat acţiuni FP pentru că sunt ieftine (la un discount de 60% faţă de activul net) şi pentru că oferă acces la perlele energetice ale României, cei din urmă, adică foştii proprietari, au vândut în pierdere sătui să mai aştepte ani de zile pentru a intra în posesia despăgubirilor. Listarea fondului la bursă a avut loc după cinci ani de amânări.
Astfel, cel mai mare acţionar al fondului a ajuns în prezent fondul de hedging Elliott Associates reprezentat de firma americană de investiţii Manchester Securities cu o participaţie de 10,91% din fond. Al doilea cel mai mare acţionar este Georgia Palade van Dusen, nepoata industriaşului interbelic Nicolae Malaxa, cu o participaţie de 6,56%.
Odată cu ieşirea statului din acţionariatul fondului se deschide o nouă cutie a Pandorei pentru că procesul de despăgubire este departe de a se fi terminat: peste 40.000 de persoane aşteaptă acum de la statul român o nouă soluţie. Deşi statul român şi-a terminat acţiunile la fond, iar în iulie 2012 expiră termenul limită dat de CEDO pentru schimbarea legislaţiei în problema despăgubirilor, oficialii Guvernului au refuzat până acum să comunice opiniei publice ce măsuri va întreprinde.
Cu toate acestea, potrivit unui raport publicat de Centrul Român pentru Politici Europene (ONG), Guvernul ar fi iniţiat un proiect de lege prin care ar propune plafonarea despăgubirilor la suma de 300.000 de lei plătită eşalonat pe o perioadă de 15 ani. Până în prezent, despăgubirea s-a făcut "in integrum" cu numerar şi acţiuni la FP. Estimările Guvernului transmise CEDO arată că plata despăgubirilor ar necesita 21 mld. euro sau 17% din PIB-ul pe 2010, iar dacă ipoteza plafonării şi eşalonării despăgubirilor se va concretiza într-o lege, atunci efortul statului român s-ar reduce la jumătate, la circa 12 mld. euro, având în vedere că circa 40.000 de dosare aşteaptă în prezent rezolvare. Efortul anual al statului ar fi de circa 800 mil. euro, potrivit estimărilor ZF.