BNR a atins în sfârşit în 2011 ţinta de inflaţie. Dezinflaţia justifică noi reduceri ale dobânzii-cheie

BNR a reuşit în 2011 să atingă ţinta de inflaţie pentru prima dată în ultimii cinci ani, iar unii analişti cred că există şanse ca obiectivul să fie atins şi în 2012, trendul dezinflaţionist justificând noi reduceri ale dobânzii-cheie, chiar sub 5,5%.

Inflaţia anuală a coborât în decembrie 2011 la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, încadrându-se în intervalul ţintit pentru 2011, de 2-4%. Este pentru a doua oară când banca centrală reuşeşte să atingă obiectivul de inflaţie de când a adoptat strategia de ţintire a inflaţiei ca principal obiectiv monetar, în august 2005, sub coordonarea viceguvernatorului BNR Cristian Popa.

În 2005, în primul an de ţintire, inflaţia a fost de 8,6% faţă de ţinta de 7,5%, în 2006 a coborât spectaculos la 4,9%, sub ţinta de 5%, iar în 2007 a urcat înapoi la fel de spectaculos până la 6,6%, peste ţinta de 4%. Nici în perioada 2008-2010 inflaţia anuală nu a reuşit să ajungă în intervalul ţintit de BNR.

"Tendinţa inflaţiei de la introducerea strategiei de ţintire a inflaţiei a fost una descendentă, în ciuda unei volatilităţi create de evoluţia producţiei agricole, ajustarea preţurilor administrate şi modificarea nivelului impozitelor indirecte (accize şi TVA). Perspectiva bună a procesului dezinflaţionist în perioada următoare justifică o ajustare prudentă a condiţiilor monetare în perioada următoare", afirmă Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

În anii de criză, angajamentul de ţintire a inflaţiei a intrat în conflict cu posibilitatea ca BNR să contribuie la contracararea recesiunii. Astfel, mult timp BNR a ţinut dobânzile sus invocând lupta cu inflaţia în timp ce economia se afunda în recesiune şi multe companii nu aveau acces la finanţare, iar creditarea în lei nu era încurajată.

În vara anului 2008 analiştii explicau în ZF că eficienţa ţintirii inflaţiei este testată de criza externă, din cauza amplitudinii fără precedent a şocurilor sub forma scumpirilor. Şi într-adevăr lupta cu preţurile a devenit mult mai dură pe fondul crizei financiare internaţionale, al scumpirii explozive a petrolului şi a altor materii prime.

Pe lângă ţinta de inflaţie, BNR a avut de acomodat obiective uneori contradictorii legate inclusiv de politica de curs de schimb şi de reglementările în domeniul creditării - adică a trebuit să controleze cursul şi să ţină în frâu creditarea.

Acumularea unei perioade atât de lungi de "rateuri" risca să afecteze credibilitatea strategiei de ţintire a inflaţiei şi capacitatea BNR de a controla inflaţia în acest mod.

La un moment dat, chiar în dezbaterile de specialitate apăreau formule de genul "ţintire a inflaţiei de tip light" sau într-o manieră "originală", date de faptul că, indiferent de declaraţii, BNR nu putea să facă abstracţie de evoluţia cursului de schimb, fiind suspectată multă vreme că de fapt ţintea

cursul de schimb - adică îl ţinea sub control, şi apoi inflaţia. Oficialii BNR au respins însă sistematic astfel de teorii, iar rezultatele pe 2011 vin să să dea suport acestei strategii.

BNR a prins curaj şi a redus dobân­da-cheie pe fondul scăderii inflaţiei, al cererii reduse din economie care nu permite majorări de preţuri. Acum dobânda-cheie este de 5,75%, iar pe piaţa interbancară dobânzile au coborât în jur de 2% (overnight).

Ce a influenţat inflaţia în 2011

Preţurile produselor nealimentare au crescut cel mai mult în 2011, cu 4,4% faţă de 2010, în timp ce tarifele serviciilor au urcat cu 4,2%. La alimente s-a înregistrat un avans al preţurilor de aproape 1%, creşterile importante înregistrate de la începutul anului fiind parţial contrabalansate de reducerile din vară susţinute de producţia agricolă bună. Tarifele la energia termică au adus cele importante scumpiri, fiind mai mari în medie cu 24,8% faţă de decembrie 2010, iar preţul biletelor CFR s-a scumpit cu 19,68%. Creşteri mari de preţuri s-au mai înregistrat anul trecut şi la combustibili (8,37%), tutun (6,5%) şi energie electrică (6%). În decembrie, indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,23%, mai puţin decât estimările celor mai mulţi analişti.

BNR a revizuit în luna noiembrie în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2011 de la 4,6% la 3,3%, iar proiecţia pentru acest an a fost redusă de la 3,5% la 3%. Ţinta de inflaţie pentru 2012 este 3% plus/minus un punct procentual.

Cum va fi 2012

Majoritatea analiştilor se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste să fie moderate în acest an, în condiţiile în care se va menţine deficitul de cerere agregată, însă dinamica preţurilor administrate rămâne un mare semn de întrebare. În 2011, preţurile au scăzut ca urmare a recoltei bune, dar întrebarea e cum va fi producţia agricolă în 2012.

Dumitru se aşteaptă la încă una-două reduceri de 0,25 puncte de bază ale dobânzii de politică monetară în prima parte a anului 2012, având în vedere că există spaţiu de manevră al BNR, deşi acesta este limitat de tensiunile din pieţele internaţionale şi de perspectiva ajustării preţurilor administrate. BNR a redus recent dobânda de politică monetară de la 6% la 5,75%.

"Cifrele privind inflaţia «vorbesc» în favoarea continuării ciclului de relaxare a politicii monetare şi noi menţinem prognoza pentru o dobândă-cheie de 5,5% în martie. În 2011, BNR a reuşit să atingă ţinta de inflaţie pentru prima dată în ultimii cinci ani şi credem că această performanţă va continua pe termen scurt şi mediu şi inflaţia va atinge un minim de 2-2,5% în al doilea trimestru din 2012", comentează Eugen Sinca, analist al BCR.

Rata inflaţiei anuale ar putea să atingă un nou minim istoric în martie-aprilie, de circa 2%, datorită efectului de bază favorabil, după care, din cauza unui efect de bază nefavorabil, să crească începând cu iunie 2012, până la circa 3,5% la sfârşitul anului, în viziunea Raiffeisen Bank.

"Ponderea foarte ridicată în coşul IPC a bunurilor cu preţuri volatile (legume, fructe, ouă, combustibili) şi a bunurilor şi serviciilor administrate care sunt sub afara controlului politicii monetare face ca inflaţia (măsurată prin IPC) să fie mai dificil de controlat în România prin politica monetara. Acesta este un motiv în plus pentru care trebuie judecată performanţa ţintirii inflaţiei în România nu neapărat din perspectiva atingerii an de an a ţintei de inflaţie, ci mai degrabă din perspectiva trendului acesteia pe termen mediu şi a ancorării aşteptărilor inflaţioniste la niveluri scăzute, compatibile cu stabilitatea preţurilor", a explicat Dumitru.

Şi analiştii ING Bank consideră că dinamica inflaţiei susţine viziunea că BNR ar putea reduce rata cheie cu înca 25 puncte de bază la următoarea şedinţă de politică monetară din februarie. Mai mult, ei cred că datele publicate arată o creştere a probabilităţii ca ciclul de reducere a dobânzii -cheie să nu se încheie la 5,5%, aşa cum se aşteptau până acum.