Boc promite dialogul, dar nu şi majorări de salarii şi pensii: Ştiu ce înseamnă tăierile de salarii. Aceste decizii le-am luat obligaţi de viaţă

Raed Arafat a fost repus în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii, dar dialogul iniţiat ieri de premierul Emil Boc nu a fost un demers spectaculos având în vedere că sindicatele şi o parte a patronatelor au respins motivat oferta de dialog în cadrul Consiliului Naţional Tripartit. Ieri după-amiază cu mult înainte de lăsarea întu­nericului în Piaţa Universităţii din Bucureşti se strânseseră deja în jur de 100 de oameni, în cea de-a cincea zi a protestelor. Dar continuarea confruntărilor şi logica lui "care pe care" nu foloseşte nimănui şi nu aduce bunăstarea pretinsă într-un an atât de dificil cum este 2012 arată economiştii şi oamenii de afaceri, adică cei implicaţi direct în mecanismul economiei.

Premierul a lăsat uşa deschisă dialogului susţinând că speră ca sindicatele să fie prezente la următoarele reuniuni. Încă trebuie definit mai clar ce doresc sindicatele, dacă ele sunt interlocutorul-ţintă şi ce poate oferi Guvernul pentru dezamorsarea tensiunilor sociale la capătul a câtorva zile de proteste însemnate.

Premierul a părut ieri că ştie limitele în care este obligat să se mişte, dincolo de comentariile care au susţinut că repunerea lui Arafat în funcţie a însemnat o cedare: nu poate, a spus el, promite creşteri salariale, ci doar stabilitate economică. În schimb a promis o serie de măsuri de sprijinire a mediului economic: "Astăzi (ieri - n. n.) vom discuta cu patronatele cum poate statul sprijini, în 2012, crearea de locuri de muncă. Sindicatele nu vin astăzi, poate vor veni la următoarea întâlnire."

"Nu vin aici să anunţ măriri de salarii şi pensii, pentru că economia nu permite acest lucru. Avem o stabilitate economică câştigată cu greu. Ştiu ce înseamnă tăierile de salarii, ce înseamnă să-ţi pierzi locul de muncă. Aceste decizii le-am luat obligaţi de viaţă", a mai adăugat premierul.

La rându-le, sindicatele au creionat, chiar dacă nu foarte precis, o serie de revendicări care ar putea ajunge pe masa negocierilor: legea pensiilor, noul Cod al muncii, salariul minim. Sunt proiecte dificile, pe unele Guvernul le-a adoptat prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului tocmai pentru că nu întruneau o majoritate. Încă nu este limpede dacă toate acestea vor fi repuse în discuţie, foarte probabil că vor fi, dacă într-un final se va închega un dialog. Dar comunicarea nu mai poate fi amânată, aşa cum arată Titov Buzescu, vicepreşedinte retail din cadrul grupului Rompetrol: "S-a ajuns aici pentru că a lipsit comunicarea transparentă şi implicarea tuturor părţilor. Acesta a fost lucrul care a generat ceea ce se întâmplă acum."

Cu câteva ore înainte de reuniunea Consiliului Naţional Tripartit (Guvern, sindicate şi patronate şi BNR) sindicatele şi o parte a patronatelor au anunţat că refuză discuţiile până nu va exista o ordine de zi a lor.

Iarăşi, rămâne de văzut ce va conţine acea ordine de zi, dacă va exista. În orice caz, este greu de crezut că PDL, principalul partid de guvernământ, va merge în con­tinuare cu observaţii de tipul celei făcute luni de ministrul de externe Teodor Ba­conschi care a vorbit despre "mahalaua violentă şi ineptă încolonată" cu referire la cei care ar promova violenţa în faţa dialogului.

De altminteri, chiar în partidul de guvernământ există voci care au cerut un dialog lipsit de parti-pris-uri.

Europarlamentarul PDL Cristian Preda a susţinut necesitatea intervenţiei Guver­nului în dialogul social, avertizând: "La limită, paralizia executivă poate lăsa impresia că regimul e alcătuit doar din jandarmi cu muşchi, nu şi din miniştri cu creier." El a mai adăugat că, pentru a porni dialogul, Guvernul ar trebui să fie gata să declare străzii: "V-am auzit!" şi să anunţe imediat un calendar al consultărilor pe care şi le propune.

Conducerea Parlamentului ar urma să se reunească astăzi pentru a examina ipoteza unei sesiuni parlamentare extraordinare care să analizeze situaţia, având în vedere că membrii Legislativului sunt în vacanţă.

Marţi 17 ianuarie, după prânz. Emil Boc anunţă repunerea lui Raed Arafat în funcţie şi debutul discuţiilor cu partenerii sociali

Dar opoziţia nu vede în acţiunile Executivului decât o manevră de a înăbuşi lucrurile, iar PNL a cerut Primăriei Bucu­reştiului auto­rizaţie pentru organizarea unui miting în Capitală pentru mâine. Aseară preşedintele PSD Victor Ponta era aşteptat să-şi dea acordul pentru organizarea în comun cu liberalii a protestului.

Luni, 13.000 de oameni au ieşit în stradă - 1.600 la Bucureşti- în 52 de localităţi din 34 de judeţe, potrivit cifrelor oficiale ale Direcţiei Ordine şi Siguranţă Publică din Jandarmeria Română.

150 de persoane au fost reţinute de jandarmi în toată ţara, dar nu s-au mai înregistrat violenţe de tipul celor de du­minică seară din Bucureşti.

Propunerile avansate ieri de premier pentru susţinerea economiei

• Guvernul va reduce durata de înfiinţare a unei firme la maximum trei zile (în jur de 10 zile acum. Măsura a mai fost promisă şi vara trecută).

• Va asigura finanţare suplimentară pentru tinerii întreprinzători (o măsură apropiată este în vigoare, dar efecte spectaculoase nu s-au văzut).

• Va acorda ajutoare de stat pentru societăţile care creează locuri de muncă (actualmente sunt câteva scutiri de impozite în astfel de cazuri, dar nu s-a văzut ca ea să contribuie substanţial la crearea de locuri de muncă).

Ce i-au propus patronatele premierului

• Înfiinţarea instituţiei mediatorului de credite pentru IMM-uri.

• Elaborarea unei noi legi a întreprinderilor mici şi mijlocii, care să reglementeze inclusiv sistemul de facilităţi.

• Continuarea procesului de reducere a numărului de taxe parafiscale.

• Deschiderea unui fond de investiţii care să susţină proiectele de afaceri în România.

Cum s-a întors Arafat în Ministerul Sănătăţii: Există voinţă de ambele părţi, după discuţia cu Băsescu!

Declarându-se şocat de susţinerea populară, doctorul Raed Arafat va reveni în Ministerul Sănătăţii pe postul de subsecretar de stat deoarece există voinţă "din ambele părţi", acesta având ieri dimineaţă o discuţie şi cu preşedintele Traian Băsescu, a explicat premierul Emil Boc.

"În cursul acestei zile, domnul Raed Arafat a avut întâlniri atât cu preşedintele, cât şi cu mine, iar concluzia este aceasta: domnul Arafat îşi va relua postul de subsecretar de stat", a spus Boc, după o întălnire cu Arafat în urma căreia s-a anunţat revenirea acestuia din urmă la Ministerul Sănătăţii.

Întrebat ce anume l-a determinat să decidă reinstalarea lui Arafat la Ministerul Sănătăţii, Boc a arătat că există voinţă "din ambele părţi".

"Existând voinţă din ambele părţi, atât din partea lui Arafat, cât şi a noastră. Dacă cele două voinţe s-au întâlnit, cred că este bine ca profesioniştii şi specialiştii să îşi facă datoria în continuare şi să contribuie la perfecţionarea sistemului de sănătate", a afirmat premierul.

El nu a dorit să răspundă de ce nu a existat această voinţă şi în urmă cu mai multe zile, reluând doar ideea că Arafat a discutat, marţi dimineaţă, inclusiv cu preşedintele Traian Băsescu.

Raed Arafat a demisionat săptămâna trecută din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, în urma nemulţumirilor privind noile prevederi referitoare la medicina de urgenţă din proiectul Legii sănătăţii şi ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de către preşedintele Traian Băsescu. Demisia lui Arafat a fost iniţial unul dintre motivele ieşirilor în stradă în mai multe oraşe.

Presa germană

Marile ziare, posturile de radio, televiziunile şi publicaţiile online de limbă germană au relatat pe larg protestele din România.

• Taz (Germania)

Stilul autocratic de conducere al preşedintelui Băsescu, indicaţiile date Guvernului de a acţiona în sensul dorit de el, precum şi măsurile economice adoptate prin eludarea Parlamentului au alimentat nemulţumirea crescândă a populaţiei, semnalează unul dintre numeroasele articole pe această temă publicate de pagina electronică a cotidianului berlinez.

• Braunschweiger Zeitung (Germania)

Pe scurt, în România nu poate fi vorba despre democratizare, iar procesul va dura ani buni de acum înainte. Dar şi în România partenerii Uniunii Europene au cam închis ochii în faţa realităţii, pentru a face posibilă aderarea ţării în 2007. Acum iese la iveală celălalt chip al unui stat care a făcut deja multe progrese, dar ai cărui cetăţeni refuză să accepte continuarea sine die a politicii de austeritate dure pentru a diminua datoriile.

• Die Presse (Austria)

Preconizata reformă radicală de privatizare a sistemului de asistenţă medicală şi sănătate a fost deocamdată retrasă, dar politica de austeritate dură i-a ridicat pe cetăţeni pe baricade.

• Deutschlandfunk (post de radio german)

Programul de austeritate, chiar şi impus de FMI, a adus României, în vremuri grele, stabilitate şi o creştere economică sănătoasă.