Visa: Firmele au cheltuit anul trecut 3 mld. euro de pe cardurile business, în creştere cu 50%

Numărul total al cardurilor emise de băncile locale sub sigla Visa a crescut cu 4,5% în anul fiscal încheiat în septembrie 2011, până la aproape 6,9 milioane de carduri, avansul fiind datorat în bună măsură companiilor care şi-au făcut carduri de business.

Cardurile business sunt folosite de companii pentru a controla modul în care angajaţii lor utilizează bugetele pe care le au la dispoziţie pentru cheltuieli personale - spre exemplu, cazarea şi masa în timpul depla­sărilor. Aceste carduri sunt folosite de angajaţi, dar sunt emise pe contul companiei.

Numărul de carduri de business emise sub sigla Visa a crescut cu aproape 20% anul trecut, de pe aceste carduri fiind cheltuiţi 2,9

miliarde de euro anul trecut. Sumele cheltuite de pe cardurile business au crescut cu 50% în intervalul octombrie 2010-septembrie 2011. Multe companii îşi reduseseră drastic cheltuielile pe aceste carduri la începutul crizei, în 2008 şi 2009, iar creşterea volumelor tranzacţionate în ultimul an reflectă o îmbunătăţire a sentimentului firmelor faţă de situaţia din economie.

Cea mai mare parte a tranzacţiilor derulate pe carduri Visa se înregistrează pe segmentul cardurilor de debit (circa 80%), dar cheltuielile de pe cardurile de credit consemnează un ritm de creştere superior, având în vedere că acestea pornesc de la o bază foarte joasă.

La nivelul întregii pieţe locale există 12,7 milioane de carduri, din care mai puţin de 2 milioane sunt carduri de credit. Principalul competitor al Visa pe piaţa locală este Master Card, cele două organizaţii de plată controlând autoritar segmentul tranzacţiilor pe card. Datorită creşterii utilizării cardurilor business şi a celor de credit, numărul şi valoarea tranzacţiilor la POS a crescut cu 30% anul trecut. Valoarea medie a unei tranzacţii la POS este de 38 de euro (circa 160 de lei), clienţii utilizând cardul în special pentru cumpărături de valoare mare. Numărul de POS-uri instalate de băncile locale ajunge la circa 115.000 de unităţi, piaţa fiind dominată de câţiva jucători mari. La nivel naţional există aproximativ 88.000 de puncte de vânzare, dar în multe locaţii plata cu cardul nu este acceptată încă. Numărul mai mare de POS-uri este explicat de faptul că anumiţi comercianţi au instalate câte 3-4 POS-uri, în timp ce într-un hipermarket există între 30 şi 40 de aparate.

"Există o problemă în ceea ce priveşte acceptarea cardurilor la plată deoarece comercianţii sunt destul de reticenţi. Nu cred că nivelul comisioanelor percepute de bănci reprezintă o problemă, chiar dacă toată lumea se uită mai atent la costuri în această perioadă. Comercianţii au şansa să-şi crească vânzările dacă acceptă plata cu cardul", afirmă Creţu.

Obiectivele Visa pentru anul acesta sunt extinderea portofoliului de carduri contactless, dezvoltarea serviciilor de plată cu telefonul mobil şi introducerea unui serviciu de cashback (retragere de numerar de la POS). "Piaţa locală creşte la o viteză extraordinară pentru că băncile sunt dispuse să accepte tehnologii noi, cum au fost cardurile cu cip sau cardurile contactless. De exemplu, ţările care au acceptat trecerea la cardurile cu cip au înregistrat o scădere puternică a fraudelor", a declarat Steve Perry, directorul comercial al Visa Europe.

Ce spune Visa despre scandalul cardurilor?

Cătălin Creţu spune că investigaţia privind suspiciunea de fraudă care a apărut la sfârşitul anului trecut din cauza unei breşe de securitate la procesatorul de carduri este în derulare şi că deocamdată nu se cunoaşte numărul de carduri potenţial afectate. Surse din piaţă afirmă că procesatorul la care a apărut breşa de securitate este Euronet. Visa nu a precizat despre ce procesator este vorba şi afirmă că nu este implicată în investigaţie, aceasta fiind derulată de către procesator. "Rolul nostru este să sprijinim băncile membre, astfel încât clienţii să fie protejaţi de eventualele pierderi", afirmă Creţu. Surse din piaţă declarau la sfârşitul anului trecut că circa 500.000 de carduri au fost afectate de aceste breşe de securitate, iar unele bănci au luat chiar măsura blocării şi reemiterii anumitor carduri.