In vino veritas/ de Cosmin Savu

"In vino veritas", in vin este adevarul. Asa spuneau stramosii nostri romani, doar ca ei nu s-au gandit ca dupa 2000 de ani, nici vinul n-o sa mai fie adevarat, si ca regula ancestrala, conform careia vinul trebuie sa fie facut din struguri, n-o sa se mai aplice. Anual, romanii toarna in pahare 9 milioane de litri de vin, insa putini stiu daca beau o bautura autentica sau o posirca. De multe ori strugurii sunt doar pe etichete.

Costica este alcoolic. Bea orice, oricand si oricat poate. Cate un litru pe zi. Acum organismul sau a cedat, ficatul dandu-i semne de suparare. Dar nu doar ficatul...

In saloanele Spitalului Municipal se inghesuie anual mii de consumatori cronici de alcool. Are doar 35 de ani. Este un pacient cu ciroza si cu consum cronic de bauturi. Cronic inseamna ca bea zilnic.

"In clinica de gastro spune Lucian Negreanu, doctor la Spitalul Universitar, principalul furnizor de pacienti este patologia legata de alcool. Noi vedem pancreatite acute alcoolice aproape zilnic. Deci una dintre complicatii este pancreatita acuta, o complicatie care poate fi mortala. Pancreatitele cronice care apar dupa pusee repetate, pentru ca oamenii continua consumul, este o conditie precanceroasa care duce la diabet, la malnutritie... Stam foarte bine si la cirozele hepatice, ciroze care au niste costuri foarte mari pentru sistemul sanitar."

Sute de mii de romani sunt atinsi de patima alcoolului, iar societatea romaneasca este incapabila sa se lupte cu un inamic invizibil care loveste in familiile sau vecinii nostri. 7 din 10 romani au consumat alcool in ultima saptamana, iar excesul si calitatea proasta a bauturii lasa in urme vieti mutilate.

Si totul incepe doar cu un pahar...

Romanul bea mult. Despre asta nu mai e nici un dubiu. De multe ori conteaza doar gradele alcoolice si pretul. Romanul nu are o educatie a bautului si bauturii, se uita doar la pret si la cantitate

In urma cu cateva luni la Stirile Protv am putut afla ca asupra unei lungi liste de vinuri de pe piata romaneasca planeaza suspiciunea de fals. Cu alte cuvinte vinul nu are doar struguri, ci si zahar adaugat sau apa de la robinet… Desi analizele erau facute de laboratorul Comisei Europene, autoritatile romanesti nu au avut nici o reactie. Ingrijorati de ceea ce punem in pahare am incercat si noi sa facem propriile analize. Pentru asta am apelat la un laborator avizat, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice din Cluj.

Zaharie Moldovan, seful laboratorului de spectrometrie de la Cluj nu este o persoana usor impresionabila. Mai ales cand este vorba de lichide. "Au fost aduse aici vinuri care din pacate nu puteau fi numite vinuri - spune el -, puteau fi numite de exemplu lichid galbui, maroniu, roscat, dar in niciun caz vin." Dupa o saptamana aflam si noi ca vinul nu e numai din struguri. "Dupa masuratorile noastre este un amestec din ca sa zic asa cantitati mici dintr-un vin, dar la care este adaugata apa exogena, respectiv alcool de alta provenienta. Deci cum se zice in limbaj popular este un vin inmultit, un vin cu adaugiri…"

Un vin inmultit, un vin cu adaugiri… In Romania se beau peste 9 milioane de litri de vin! Cat din acesta este vin adevarat sau este doar o posirca ordinara, nu stie nimeni...

Vernesti, judetul Buzau. Ne-am deplasat la producatorul ale carui rezultate nu au iesit tocmai bine. Probabil ca va intrebati cum arata o fabrica care produce vin vara. Si noi ne intrebam, dar nu am reusit sa aflam, desi am avut cateva convorbiri telefonice cu proprietarul acestei companii care ne-a promis ca are o deschidere totala fata de noi, ne-a promis ca ne arata cum functioneaza fluxul tehnologic aici, a treia oara cand venim… degeaba. Portile sunt inchise pentru ca proprietarul nu a sosit.

Incercam la Directia Agricola din Buzau, cei care ar trebui sa controleze autenticitatea vinului si care ar trebui sa stie mai multe despre cum si ce se produce in zona. "Nu au existat falsuri depistate in jud Buzau, in ultima perioada" ne spune Claudiu Ionita, inspector Directiei Agricola Buzau.

De altfel, reprezentantii ministerului agriculturii in teritoriu recunosc ca nici nu prea au ce sa le faca producatorilor care fac vin din surcele. Daca pana in februarie 2011 puteau sa se implice si chiar sa ridice licentele de producator, acum cel mai dur lucru pe care il pot face este sa confiste marfa contrafacuta de pe piata sau s-o interzica la comercializare. Dar acest lucru nu s-a intamplat la Buzau de ani de zile.

Iar probele pe care le ridica le pot analiza doar fizico-chimic si organoleptic, adica gust, culoare, densitate, dar nu si analize de finete care sa arate exact compusii chimici, analize izotopice asa cum am facut noi la Cluj.

Insistam sa ne intalnim cu producatorul din Vernesti, in speranta ca portile fabricii se vor deschide si pentru noi.

Am dat peste patron. "Am luat niste produse de pe piata, din cele care au aparut si pe lista de la ISPRA, i-am spus. Unul dintre ele, care era al dvs, rosu, buchet rosu, contine, din spusele laboratorului de la Cluj, etanol din alta sursa si apa exogena. Voiam sa va intrebam cum produceti vinul." "Eu nu produc, eu aduc un vin din Italia ..."

Costica Lepadatu este un personaj controversat in Buzau. In urma cu cativa ani, magnatul alcoolului a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare. Pentru evaziune fiscala. Dar asta nu l-a impiedicat sa faca afaceri cu mai marii judetului si nu e de mirare ca acum doarme linistit. A fost partener de afaceri cu senatorul Ion Vasile, fost prefect al judetului, fost PSD, fost PC, acum UNPR si cu senatorul Viorel Constantinescu, fost PSD, acum PDL. Nume grele in judet.

Daca inainte producea bauturi spirtoase, acum s-a reprofilat pe vin. Poate si pentru ca fondurile europene sunt mai usor de accesat.

In fabrica ne duce in zona destinata...turistilor. "In general vinul acesta il imbuteliem la peturi noi... il stabilizam, il bentonizam si atunci i se adauga si mustul concentrat, pentru a-l indulci pentru ca in general aceste vinuri sunt vinuri demidulci... Dupa care intra in zona de filtrare, de detarrtare. Pe tot fluxul asta de reconditionare al vinului, nu exista mana omului..."

Cand il intrebam de rezultatul analizelor se disculpa cu nonsalanta. Vinul lui e bun, laboratorul e prost. Nu prea are insa argumente atunci cand ii spunem ca si analizele facute de laboratorul Comisei Europene nu au dat rezultate favorabile fabricii din Vernesti.

"De contestat ne poate contesta oricine, deci a contesta este un drept constitutional, spune Adrian Bot, director general ICDTIM Cluj …Interesant este ca pana acuma nu ne-a contestat nimeni rezultatele - pentru ca exista probe martor si, daca nu le place rezultatul meu, se duc la ISPRA, rezultatul vine acelasi." Ne explica cum se face analiza: "Pe aceasta instalatie se prepara probele de vin pentru a extrage oxigenul 18, am o cantitate bine stabilita de vin, se pune in aceasta fiola si se pune pe instalatia de vidare. Urmatorul pas in masurarea probelor se face cu ajutorul unui aparat care se numeste spectrometru de masa, si obtinem la sfarsit analiza izotopica, practic amprenta izotopica a vinului, asa cum fiecare om are o amprenta la deget si vinurile dau amprente specifice."

Fiecare mostra este cercetata cu grija, de altfel institutul din Cluj are acreditari europene necesare pentru a face analize de finete. "Exista foarte multe bauturi contrafacute si asta este o chestiune malefica la adresa sanatatii romanilor. Pentru ca exista contrafaceri de bauturi care conduc la ciroza si la alte boli din acestea, este un atac la sanatatea romanilor."

Miza este destul de mare. Nu o data producatorii de bautura au incercat sa-si corecteze rezultatele analizelor prin alte mijloace mai putin stiintifice.

"Noi insistam sa fim tratati ca experti si sa n-am de-a face direct cu falsificatori intre ghilimele, mai spune Adrian Bot. Asta nu-i razboiul meu, de falsificatori trebuie sa se ocupe politia, parchetul si asa mai departe. Eu furnizez rezultatul stiintific. Intr-adevar exista indivizi care vin din folclor discutand, vin si spun, platesc politia, platesc sanitar-veterinara, platesc pe cutare si cutare si cutare. La dumneata pe cine trebuie sa platesc sa-mi iasa analizele bune? - intreaba. Le-am dat raspunsul foarte clar, nu aveti bani cat sa ne platiti pe noi, pentru un motiv foarte simplu: nu facem chestia asta."

Inapoi in Buzau. Costica Lepadatu ne spune ca ani se zile s-a ocupat si de producerea de bauturi spirtoase. "Daca doriti intr-adevar o analiza corecta, hai s-o facem la Directia Agricola." Doar ca Directia Agricola nu face decat test fizico-chimic, nu izotopic…"

Monica Mantoiu, director Directia Agricola Buzau: "Din pacate competentele noastre sunt clare vizavi de aceste componente fizico-chimice. Legea nu ne permite sa efectuam analize izotopice."

Acum cativa ani, pe piata romaneasca si-a facut loc "o licoare" pe care autoritatile cu greu au putut-o defini. I-au zis "bautura fermentata linistit". Sub aceasta denumire generica s-au vandut milioane de litri fara a se sti exact care este materia prima din care este facuta, si mai ales calitatea acesteia.

Iata cum se face evaziune in zona alcoolului, si cum anumiti producatori lovesc in bugetul de stat si in sanatatea consumatorilor in acelasi timp.

Ceea ce se intampla la Buzau, se intampla in toate judete tarii. Autoritati lipsite de putinta si oameni de afaceri care fac bani din lipsa de informatie a consumatorului.

In 1984 a fost lansat filmul "Secretul lui Bachus". A facut istorie in salile de cinematograf romanesti, mai ales pentru ca era o poveste inspirata din realitate. Rolul principal era jucat de regretatul Stefan Mihailescu Braila care-l intruchipa pe Bachus, un specialist in contrafacerea vinului. Personajul real, Gheorghe Stefanescu, nea Gica, un gestionar de crama de pe Calea Grivitei, a fost prins ca falsifica vinul si se imbogatea din setea oamenilor. Atunci, in 1981, regimul comunist a fost dur, l-a condamnat pe Stefanescu la moarte pentru delapidare.

Astazi, cei care calca pe langa lege nu se sinchisesc de statul ce are comportament de om turmentat. Nea Gica Stefanescu a fost amator fata de cei care, dupa 90, au dus productia de bauturi alcoolice pe cele mai inalte culmi ale chimiei…

"Se poate face alcool din orice?" il intreb pe Ioan Calinescu, profesor Chimie Organica. "Este aproape incredibil raspunsul meu, DA".

In urma cu cativa ani piata romaneasca a fost invadata de produse a caror provenienta si materie prima era extrem de controversata. Bauturile fermentate linistit, bauturi din orice. Intrate pe segmentul vinurilor, foarte apropiate de acestea din punct de vedere al prezentarii si al tariei alcoolice, aceste bauturi numite generic BFL au inceput sa aiba vanzari peste asteptari.

Se folosesc tot felul de materii prime, legat de izoglucoza, aspartame, indulcitori de sinteza. Pa piata se gasesc BFLuri la 3 lei, 2 lei! "Fermentate in anumite conditii, explica Cornel Dicu, fost director Ministerul Agriculturii, cu fermenti selectionati, cu accelerator de fermentatie, limpezite, tratate cu arome, si probabil cu ceva alcool, cu coloranti, bautura aia este asa cum zice romanul, un fel de carcalete."

Cei care au incercat sa faca ceva impotriva acestor bauturi au cazut victima propriilor actiuni. Cornel Dicu a fost seful inspectiei din Ministerul Agriculturii. In perioada ministeriatului d-lui Ciolos si a lui Mihail Dumitru, s-a decis sa introduca niste reglementari, niste norme care sa fie respectate de producatori si care precizau clar ca aceste produse trebuie sa aiba o materie prima naturala. "Este un gen de produs care a aparut masiv in ultimii 3-4 ani. Aveam obligatia, datoria de a elabora, conform normelor comunitare si legislatiei nationale in domeniu, de a elabora norme tehnice pentru aceste bauturi fermentate. Sa stim cu totii si asta numai pentru protectia consumatorului, din ce sunt facute, ce practici tehnologice li se aplica, originea materiilor prime, modul de ambalare, de prezentare, de etichetare, totul pentru a asigura trasabilitatea acestor produse." Cum se fac ne spune Vasile Aonceoaie, comisar superior Garda Financiara: "Apa, drojdie, zahar, sorbat de potasiu, azo-rubin si asa mai departe, ele sunt barbotate, lasate o perioada de cateva zile sau chiar mai putin la fermentare si rezulta aceasta bautura fermentata."

Ordinele au fost contestate in aceeasi instanta si Ministerul Agriculturii a uitat sa mai depuna recurs. Ba mai mult, cei care s-au manifestat impotriva acestora au fost indepartati din minister. "A existat o sesizare, precizeaza Conel Dicu, m-am prezentat la Camera Deputatilor , mi se spunea ca as obstructiona mediul de afaceri prin faptul ca aceste bauturi fermentate nedistilate obtinute din nu stim ce sa fie produse si comercializate la scara larga."

Unii producatori de vin au facut presiuni puternice impotriva concurentei neloiale pe care o practica BFL-istii. Asa s-a introdus o acciza pe fiecare litru.

Aceste BFL-uri sunt acum purtatoare de acciza. Pentru fiecare litru baut producatorul fiind obligat sa plateasca un euro la stat. Doar ca din momentul in care s-au introdus accize, BFL-urile au disparut de pe piata. De fapt nu au disparut, ci au inceput sa fie vandute drept vin sau bere. "Ca atare, precizeaza Vasile Aonceoaie, comisar superior Garda Financiara, agentii economici continua sa produca bauturi sub denumirea de vinuri, care in realitate nu numai ca nu au la baza bautura fermentata din cereale, si asa mai departe, ci direct din alcool cu apa. Alcool diluat cu apa, coloranti, dar si altele."

Nu exista estimari pentru evaziunea fiscala.

Aparent nu mai functioneaza nimic de un an si jumatate, o mare parte din fabricile de alcool au fost inchise. Toate seamana, garduri inalte si sarma ghimpata, mai ceva ca niste unitati militare. Si bineinteles, caini.

De mai bine de un an si jumatate majoritatea fabricilor de alcool din tara s-au inchis. Asa cum este cazul de aici din Daesti, Valcea. Asta nu inseamna ca romanii beau mai putin…

Bauturi fermentate linistit exista si in Europa, doar ca ele sunt definite cat se poate de strict. Materia prima este un fruct sau o cereala si nicidecum un produs procesat sau alcool dublu rafinat cu arome.

Stam de vorba din nou cu Ioan Calinescu, profesor Chimie Organica. "Depinde ce vreti sa obtineti. Vreti sa obtineti o stare euforica sau vreti sa obtineti o stare de sanatate pe termen lung. Vinul obtinut din struguri contine nu numai alcool etilic, el aduce din struguri si o gama larga de produsi care sunt folositori sanatatii umane. O bautura care este oarescum asemanatoare vinului, dar care nu pleaca de la produsul initial strugure sau un fruct, poate sa aiba aceiasi concentratie de alcool, dar va fi complet lipsita de ceilalti compusi naturali care vin din fruct si care au efect benefic. Efectul benefic al unui pahar de vin baut la masa, nu vine din cele 12 grade de alcool, ci vine indeosebi din produsii naturali care sunt transportati din fructul de origine."

Inainte de 1989, Marsa, din judetul Sibiu era cunoscuta pentru fabrica de camioane. Mii de muncitori lucrau aici pe platform industriala producand celebrele autocamioane pe care Ceausescu le exporta in Irak sau Iran.Acum Marsa este cunoscuta pentru altceva, pentru fabrica de alcool… Lacatul este pe gard, desi fabrica duduie. Conducerea a refuzat orice aparitie la televizor, chiar daca avocatii companiei faceau cu cateva luni in urma o invitatie deschisa pentru a vedea cum se produc bauturile aici.

La Marsa se face o bautura speciala, cred ca unica in Romania. Putem concura cu belgienii pentru ca in petutrile astea doua este bere. Cu aroma de fructe. Nu stiu daca cineva a indraznit sa citeasca ce scrie pe eticheta - ingredientele sunt bere, bla-bla dioxid de sulf, gata. Prof. dr. Mihai Voiculescu, de la Spitalul Fundeni, e categoric: "Otrava pentru globulul rosu, otrava pentru ficat.Acesti produsi de care imi spuneti sunt extrem de toxici pentru hematie, va produce anemie hemolitica si toxici pentru celula hepatica." Daca medicul ne recomanda un pahar de vin pe zi, e mai greu sa ne recomande ceva care e facut dintr-o materie prima nedefinita. Si la Spitalul Fundeni ajung foarte multi consumatori de alcool, de altfel, alcoolul este al doilea factor de imbolnavire pentru ficat, dupa hepatitele C si B. "Mult mai profitabil este pentru organism este sa-si ia energia nu din glucoza, ci din fructoza. Asa ca zaharul pe care il punem noi cu lingurita, in scop pana la urma criminal de a falsifica bautura, ne face o oferta neprietenoasa de calorii, chiar periculoasa. In timp ce, daca contam pe fructuoza din fructe sau alte alimente pe care le avem, obtinem aceiasi cantitate de energie, dar cu molecula prietenoasa."

Sa ne fie clar, producatorul industrial produce pentru profit si nu pentru sanatatea noastra.

Ministrul agriculturii este un specialist al productiilor record. Productie record la grau, la porumb, la orzoaica. Din pacate, recorduri si la bauturi contrafacute...Cand vine vorba de bauturile de pe piata agenda dansului devine incarcata. Desi aveam o intalnire programata, Ministerul Agriculturii incearca sa se eschiveze in fata camerei de filmat. Nu stim motivele pentru care Ministrul Agriculturii evita o discutie pe acest subiect. Incercam sa vorbim cu cativa sustinatori declarati ai acestor BFL. Deputatii Adrian Gurzau si William Branza. Deputatul Branza este insa indisponibil. El este unul din cei care au criticat comportamentul celor de la Ministerul Agriculturii atunci cand au vrut sa reglementeze piata BFL-urilor. Si tot el este cel care solicita scaderea accizei la aceste bauturi, poate pentru a putea fi mai accesibile consumatorilor.

Tudorel Balta a fost director in Ministerul Agriculturii si, dupa ce s-a pensionat, s-a gandit sa-si foloseasca cunostiintele acumulate de-a lungul timpului. Acum este presedinte la o Asociatie ce vrea sa produca BFL neaccizat. Domnul Balta contesta rationamentele ce au stat la baza accizarii.

Deputatul William Branza crede ca, dupa accizare, produsele au disparut pentru ca s-a incurajat pirateria. S-au splitat in alte denumiri. Este interesant punctul de vedere al d-lui deputat. Ciudat este insa ca nu a intrebat autoritatile fiscale de ce nu au reusit sa incaseze decat 10 milioane de euro, dintr-o piata estimata la 200 de milioane de euro. In prima parte a anului 2011 evaziunea fiscala in zona tigarilor a scazut la 10 la suta. In schimb la bauturile alcoolice accizabile evaziunea a crescut la peste 80 %. Reprezentantii Ministerului de Finante recunosc ca nu prea si-au batut capul cu banii din alcool. Nu exista control din partea Ministerului Agriculturii, nu exista control din partea protectiei consumatorilor sau autoritatii fiscale. Si asta intr-o zona care produce foarte multi bani, pe sanatatea romanilor consumatori.

Ceea ce putem spune cu siguranta este ca romanii sunt principalii beneficiari ai bolilor de pe urma consumului de alcool din Europa. Si pentru asta nu plateste nimeni !

Reportaj difuzat de Protv, in emisiunea "Romania, te iubesc!"