Numărul de joburi în IT a crescut cu 30% în ultimii patru ani, acesta fiind singurul sector în care nu s-au făcut concedieri

Cei patru ani de criză au şters peste 540.000 de joburi din economie, chiar dacă anul trecut piaţa muncii a dat semnale de revenire, iar numărul de salariaţi a crescut cu aproape 100.000. De la sfârşitul lui 2008 până la finele anului trecut, peste 200.000 de angajaţi din industrie şi-au pierdut locul de muncă, acesta fiind şi sectorul care concentrează cea mai mare pondere a joburilor create de mediul privat.

Sectorul-vedetă al crizei a fost însă IT-ul, singurul în care s-a înregistrat o creştere a numărului de salariaţi pe parcursul acestei perioade şi unde lucrează în prezent 28.400 de români, cu 30% mai mulţi decât la finalul lui 2008.

Numărul de salariaţi este cel mai important indicator din economie, iar evoluţia sa este importantă pentru a observa tendinţele de pe piaţa muncii şi pentru investitorii care vor să dezvolte o afacere pe plan local. Analiştii economici spun însă că, deşi semnalele din Europa coroborate cu impredictibilitatea mediului politic şi economic local nu indică probabilitatea creării unui număr semnificativ de noi locuri de muncă, este posibil ca anul electoral să conducă la acordarea de stimulente de investiţii companiilor, care să atragă şi necesitatea de noi angajaţi.

"Angajatorii au continuat să recruteze în ultimii ani în domeniul IT, chiar şi firme non-IT au scos la concurs poziţii care solicitau candidaţi pentru propriile departamente de IT, care să le întreţină aplicaţiile şi reţeaua de calculatoare. Însă firmele cu profil IT au căutat foarte mulţi programatori web, pentru că majoritatea aplicaţiilor sunt online", susţine Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul grupului de firme cu activităţi în domeniul resurselor umane APT.

Cei care s-au angajat sau vor să se angajeze în sectorul IT în firmele din Bucureşti provin, în special, de la facultăţile de automatică, electronică sau inginerie în limbi străine din cadrul Universităţii Politehnice, de la facultăţile de informatică de la Universitatea din Bucureşti sau de la universitatea particulară "Titu Maiorescu" sau de la Ciber netică (ASE). Specialiştii spun însă că s-au angajat şi oameni care nu au background-ul clasic de IT, dar au fost pasionaţi de domeniu şi au absolvit cel puţin un liceu de matematică-informatică.

Şi salariile IT-ştilor au sfidat criza, pentru că produsele IT se vând foarte bine în străinătate, iar statul oferă facilităţi fiscale pentru angajatorii care recrutează dezvoltatori de soft.

"Politehnica are patru ani de facultate, iar studenţii din anul II sau III nu prea pot lipsi de la cursuri ca să muncească, pentru că materia este foarte densă. Însă ei lucrează pe proiecte în timpul facultăţii şi de aceea au deja experienţă la absolvire şi îşi permit să ceară salarii mari la angajare. Un programator junior câştigă între 800 şi 1.200 de euro net la angajare", mai spune Marinescu.

De altfel, salariile în IT au crescut cu 54% de la începutul crizei până în prezent, salariul mediu net în acest sector ajungând la 870 de euro net, fiind de peste 2,5 ori mai mari decât media pe economie, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

IT-ştii, angajaţii-răsfăţaţi ai crizei, au început să-şi schimbe joburile sau să lucreze ca freelanceri, pentru că s-au plictisit de proiectele la care lucrau sau pur şi simplu pentru că nu vor să aibă un program de lucru obişnuit.

"S-a distrus lanţul valorii în criză"

Şi în telecomunicaţii numărul de salariaţi a crescut uşor în ultimul an, însă angajatorii au căutat fie dezvoltatori de soft pentru smartphone-uri (pe salarii cuprinse între 800 şi 1.000 de euro), fie ingineri de mentenanţă sau de reţea, pentru care salariile încep de la 600 de euro.

În ceea ce priveşte industria, cel mai afectat sector al economiei, angajări s-au făcut de către producătorii de componente auto sau furnizori de anvelope. În aceste companii, un inginer proaspăt absolvent primeşte un salariu de 600 de euro net.

"Scăderea numărului de salariaţi a fost o consecinţă a faptului că lanţul de creare a valorii s-a distrus în toţi anii de criză. Spre exemplu, subfurnizorii români care furnizau granule PVC pentru izolare cabluri au dispărut de pe piaţă în momentul în care cererea de cabluri a scăzut. Iar creşterea spectaculoasă a exporturilor ridică mari semne de întrebare, pentru că, în loc ca firmele să-şi găsească lanţuri interne de creare de valoare, toată lumea a devenit exportator, iar produsele nu sunt sofisticate. Distrugerea lanţurilor de valoare nu numai că duce la şomaj, dar şi la inflaţie, pentru că vom fi nevoiţi să importăm, de exemplu, cabluri din Taiwan la preţuri mai mari", crede Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Totuşi, industria a pierdut 207.000 de salariaţi în ultimii patru ani, chiar dacă numărul de salariaţi din acest sector a crescut uşor anul trecut, când s-au înregistrat cu peste 40.000 de salariaţi în plus faţă de anul anterior. După industrie, cele mai afectate sectoare ale economiei au fost construcţiile (de un de au dispărut aproape 80.000 de joburi) şi comerţ (-74.000 de salariaţi). Şi sectorul bugetar a pierdut peste 200.000 de salariaţi, acesta fiind indicatorul care măsoară efectele programului de restructurare a administraţiei publice şi măsurile de austeritate impuse de Guvern.

În 2012, tot IT-ul va angaja cel mai mult

În agricultură se lucrează cu zilieri, ale căror contracte nu se reflectă în evidenţa numărului de salariaţi de la Statistică, unde se observă că din acest sector au dispărut mai bine de 10.000 de angajaţi de la începutul crizei. O altă posibilă explicaţie o reprezintă şi faptul că fermierii au accesat în ultimii cinci ani proiecte de investiţii pe bani europeni în valoare totală de peste un miliard de euro, folosiţi în special pentru investiţiile în utilaje agricole. De altfel, agricultura a fost anul trecut sectorul vedetă, susţinând economia cu aproape 20 de miliarde de euro, potrivit unor estimări.

"Anul 2012 se prevede a fi un an cu multă cerere tot pentru domeniile IT şi outsourcing, domeniile unde sunt cele mai multe joburi disponibile în prezent. Cu toate acestea, specialiştii spun că nu cred că numărul de locuri de muncă va creşte spectaculos în outsourcing, pentru că s-a ajuns la o anumită stabilitate pe această piaţă", mai spune Mirela Marinescu de la APT.

Salariile în outsourcing diferă foarte mult în funcţie de numărul de limbi străine cunoscute: dacă cei care cunosc doar limba engleză primesc salarii nete care încep de la 400 de euro, cei care cunosc o limbă nordică, de exemplu, pe lângă engleză, pot câştiga peste 1.000 de euro.

"Numărul de angajaţi va creşte în industria alimentară, dacă se vor reintroduce ajutoarele de stat pentru IMM-uri, pentru că mulţi investitori sunt interesaţi de locul gol lăsat de plecarea unor companii precum Tnuva. Lumea s-a săturat de negativism şi va urma o perioadă de optimism, ceea ce va stimula angajările. Cel mai bine ar fi să existe un lanţ de producători locali care creează valoare şi produse sofisticate, la capătul căruia să se afle o multinaţională care să producă pentru export", mai spune preşedintele AOAR.

Peste 30.000 de joburi au fost scoase la concurs pe cele mai cunoscute site-uri de recrutare de la începutul anului, iar cei mai dinamici angajatori provin, la fel ca în ultimii doi ani, din zona IT, outsourcing sau auto, potrivit datelor centralizate de ZF.

Genpact(outsourcing), Continental Automotive (auto), Emerson (producţie şi servicii tehnologice), Oracle (software), Hella (componente auto), Orange (telecomunicaţii) sau Adobe (software) sunt doar câteva dintre companiile care au anunţuri de recrutare active pe siteurile de profil.

Printre alte companii care au anunţat că vor angaja masiv anul acesta se mai află furnizorul de servicii de call center Computer Generated Solutions (care va angaja 1.000 de oameni în 2012), XL World (250 de recrutări), Hewlett-Packard - Global eBusiness Operation Center (câteva sute) sau producătorul chinez de echipamente IT&C Huawei (câteva sute).