Creditele în lei şi în euro sunt mai scumpe decât în 2010, în pofida presiunii BNR asupra băncilor

Dobânda medie la creditele în lei pentru populaţie ajungea la 12,7% pe an la sfârşitul lunii decembrie, fiind cu 0,2 puncte procentuale sub nivelul din luna anterioară, arată datele BNR.

Totuşi, faţă de aceeaşi perioadă din 2010 clienţii trebuie să plătească o dobândă mai mare cu un punct procentual.

Imaginea reflectată de statistici este confirmată şi de cititorii care au participat la un sondaj realizat de ZF, aproape 55% dintre respondenţi afirmând că rata la credit le-a crescut cu peste 10% în ultimii trei ani. Peste 36% dintre cei 1.377 de respondenţi spun că, de fapt, rata le-a crescut cu mai mult de 20% în perioada de criză. Ieftinirea surprinzătoare a creditelor în luna decembrie se datorează exclusiv scăderii dobânzilor pe piaţa interbancară, care s-au redus constant în ultimele luni pe fondul lichidităţii abundente din piaţă.

Bancherii renunţă cu greu la marjele de câştig aplicate peste indicatorii pieţei monetare (Robor sau Euribor), mai ales că plătesc mai mult pentru a atrage resurse de la clienţi.

Indicatorul Robor la trei luni, de care sunt legate majoritatea contractelor de credit, a scăzut cu circa 0,2 puncte procentuale pe parcursul lunii decembrie, până la 6,05% pe an. Scăderea dobânzilor interbancare a venit în contextul în care BNR a dat în toamnă un semnal de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi licitaţii repo săptămânale (prin care băncile primesc lichidităţi contra titluri de stat).

Analistul şi consultantul financiar Florin Cîţu consideră că lichiditatea suplimentară introdusă de BNR în sistem în ultimele luni a fost absorbită de către Ministerul Finanţelor şi nu va ajunge în economia reală decât atunci când Finanţele vor începe să facă plăţi.

El afirmă că majorarea ofertei de bani de pe piaţa monetară nu a avut un impact vizibil asupra dobânzilor şi explică acest fenomen, pe de-o parte, prin faptul că BNR a făcut de la jumătatea lunii octombrie 2011 injecţii de lichiditate numai pe termen foarte scurt (repo pe 7 zile), iar, pe de alta, prin preferinţa băncilor de a transfera lichiditatea suplimentară către Finanţe. Cîţu vede ieşirea din acest cerc vicios fie prin reducerea rezervelor minime obligatorii, fie prin intervenţii de depreciere a leului din care ar rezulta o injecţie permanentă de lichiditate, iar aceasta ar atinge şi dobânzile pe termen mai lung ajungând să fie reflectată şi în reduceri ale dobânzilor la credite.

Dobânzile Robor folosite ca preţ de pornire pentru creditele în lei au rămas marcate de o anumită volatilitate dată inclusiv de perioadele în care băncile încep constituirea rezervelor minime pe care sunt obligate să le ţină la BNR. Rata Robor pe o săptămână era de 2,93% pe 13 ianuarie, iar pe 23 ianuarie sărise la 5,33% pe an. Robor pe o zi era de 4,57% pe 24 ianuarie, iar pe 3 februarie scăzuse la 3,44% pe an.

Cu toate acestea, la ratele de dobândă pe termene de trei, şase şi nouă luni se vede în ultimele luni o tendinţă de scădere, însă comparativ cu prima parte a lui 2011 scăderea nu este substanţială. Rata Robor la 6 luni era pe 3 februarie 2011 la nivelul de 6,19%, iar pe 3 februarie 2012 se situa la 5,89% pe an. Ba chiar se întâmplă ca la scadenţ a de o lună să se vadă de fapt o creştere: Robor la o lună era de 4,34% pe 3 februarie 2011, în timp ce pe 3 februarie 2012 se ridica la 4,97% pe an. Astfel, în ciuda ieftinirii creditelor în decembrie faţă de lunile anterioare, dobânzile sunt în continuare mai mari decât acum un an.

La creditele în lei pentru populaţie dobânda medie era de 11,7% în decembrie 2010 şi urcase la 12,7% pe an la sfârşitul anului trecut.

Diferenţa este mai puţin vizibilă în cazul companiilor, unde costul creditelor a urcat cu 0,3 puncte procentuale, până la 9,74% pe an.

De altfel, dobânzile la creditele firmelor au scăzut mai puternic în decembrie faţă de noiembrie, când se situau la 10,2% pe an, ceea ce arată că bancherii sunt mai dispuşi să-şi asume riscuri pe acest segment de clientelă.

La euro, dobânzile au scăzut insesizabil faţă de noiembrie în cazul populaţiei, până la 5,9% pe an, dar s-au redus cu 0,4 puncte procentuale în cazul firmelor, până la 5,67% pe an.

Scăderea dobânzilor a fost încurajată, de asemenea, de ieftinirea surselor de finanţare, indicatorul Euribor fiind în scădere de mai multe luni.

La unii creştere, la alţii scădere

Creditarea în regiune în ultimele două luni din 2011

Cehia Teama de scumpiri stimulează ipotecarele

• Creditele ipotecare noi au înregistrat creşteri lunare de 15%, stimulate de perspectiva majorării cotei de TVA pentru locuinţe de la 10% la 14% începând cu 1 ianuarie 2012.
• La creditul de consum noiembrie a fost cea mai bună a anului, băncile din Cehia nefiind presate de un dezechilibru prea mare la nivelul raportului credite/depozite.
• Creditul corporate a rămas relativ plat.

Ungaria Schimbarea regulilor în retail distorsionează piaţa

• Creditul de retail în valută a scăzut cu 4,1% în ultimele două luni din 2011 pe seama schemei de rambursare anticipată integrală.
• Creditul de retail în forinţi a urcat cu 3,2% datorită refinanţării de credite în valută.
• Per total, creditul de retail a scăzut cu 1,6%.
• Creditul corporate în valută a crescut cu 2,2%.
• Creditul corporate în forinţi a scăzut cu 3%.

Polonia Creştere şi fără credit

• Creditul de retail a crescut cu 2,2% în noiembrie faţă de octombrie, iar în decembrie a scăzut cu 0,8%, în principal din cauza restrângerii componentei de credit în valută. Creditul de retail în zloţi s-a majorat cu 0,6% în noiembrie (media anului 2011), respectiv cu 0,2% în decembrie faţă de noiembrie.
• Creditul corporate a crescut cu 3,7% în noiembrie faţă de octombrie (cea mai mare creştere a anului), pentru ca în decembrie să scadă cu 1,2%, aceasta fiind o evoluţie sezonieră specifică pieţei.
• În pofida acestei dinamici destul de slabe a creditării, economia poloneză a rămas ferită de orice risc de recesiune.

România Doar "Prima casă" ţine retailul în viaţă

• Creditele pentru locuinţe au înregistrat o creştere medie lunară de 2%, în principal în valută, prin programul "Prima casă", vânzările fiind stimulate de perspectiva înăspririi condiţiilor de creditare din prima parte a lui 2012.
• Creditul de consum a avut o scădere medie lunară de 0,7%, analiştii apreciind că achiziţiile de sărbători au fost finanţate din alte surse decât creditele bancare. Declinul este explicat şi prin decizia unor bănci de a vinde firmelor de recuperare de creanţe pachete de credite de consum neperformante.
• Creditul corporate a rămas pe o creştere medie lunară de 0,8%, componenta în lei fiind mai dinamică decât cea în euro.

Turcia Creditarea frânează odată cu economia

• Creditul privat a scăzut în noiembrie cu 3,5% faţă de octombrie, pe fondul încetinirii activităţii din economie.

Ucraina Explozia dobânzilor a îngheţat creditul

• Stocul de credite a rămas plat, băncile confruntându-se cu o criză de lichiditate care a urcat dobânzile de pe piaţa monetară la peste 30%.

Sursa: Erste Group