„Există viaţă înainte şi după MBA, dar niciodată în timpul programului“. Presiunea studiului nu lasă loc de viaţă socială

"Există viaţă înainte de MBA şi după, dar niciodată în timpul programului", aceasta este una din primele "devize" pe care profesorul Bodo Schlegel­milch, decanul şcolii de afaceri WU Executive Academy din Viena, le rosteşte în faţa managerilor care vor să se înscrie la cursurile unui program de MBA. Mai în glumă, mai în serios, oboseala şi redirecţionarea timpului alocat familiei către sesiunile de studiu individual sunt adesea cel mai mare cost pe care îl plătesc executivii români care se înscriu la un astfel de program.

Pentru Raluca Raitan, 32 de ani, manager relaţii cu clienţii pe divizia de retail şi Private Banking a Bank Leumi, filiala locală a unuia dintre cele mai mari grupuri financiare israeliene, înscrierea la programul de EMBA al WU Executive Academy a avut ca obiectiv dezvoltarea abilităţilor de conducere şi progresul în carieră.

"Cel mai dificil, pe tot parcursul pro­gramului, a fost faptul că nu mi-a mai rămas deloc timp pentru viaţa personală. Însă îmi doream o solidificare a cunoştinţelor pe care le aveam şi să învăţ lucruri noi, iar în cele 14 module de program acumulezi cunoştinţe din 14 domenii diferite, care te ajută să te dezvolţi", a spus Raitan, care a câştigat în 2010 bursa în valoare de 35.000 de euro oferită de ZF împreună cu WU Executive Academy pentru a urma cursurile acestui program. Absolvenţii români de programe de MBA glumesc chiar că, în timpul programului, ajung să-i cunoască mai bine pe cei de la aeroport decât pe vecini şi că cel mai greu este să reuşească să se obişnuiască să reziste într-un ritm de viaţă foarte alert, pentru o perioadă lungă de timp, de până la doi ani. Aproape 4.000 de manageri au absolvit programe de MBA sau Executive MBA oferite pe piaţa locală de către 14 şcoli de afaceri, iar potrivit ediţiei Top MBA editată anul trecut de Ziarul Financiar, salariul mediu net al absolvenţilor este de 2.600 de euro net.

"O diplomă de MBA de la o universitate prestigioasă, acreditată, poate fi rampa principală de promovare a absolvenţilor. Aproape 35% dintre absolvenţii noştri de MBA ocupă funcţii de top management în nivelul C după finalizarea studiilor (preşedinte, CEO, managing director, membru în consilii de administraţie etc.), faţă de 20% în momentul începerii programului EMBA. În ceea ce priveşte salariile, peste 25% dintre absolvenţi au primit o majorare de peste 50% a salariului, în timp ce pentru 7% dintre ei acesta s-a dublat", a mai spus Schlegelmilch. Peste 120 de executivi de top români şi străini au absolvit cursurile programului de EMBA oferit pe piaţa locală de WU Executive Academy.

Timp de un an sau doi, managerii locali reuşesc să urmeze un astfel de program şi să lu­creze, ceea ce înseamnă că sunt preocupaţi de dez­voltarea personală, ambiţioşi şi axaţi pe re­zultate, iar angajatorii îi apreciază pentru asta. Dar este nevoie de mult mai mult pentru a ajunge pe lista scurtă a head-hunterilor sau în staff-ul unei multinaţionale, sau chiar pentru a cere o creştere salarială.

"Cine vine la MBA doar pentru a obţine o creştere salarială gre­şeşte foarte mult, pentru că absolvirea unui pro­gram de educaţie mana­gerială nu garan­tează acest lucru", mai spune profesorul Schlegelmilch.


Construcţia bibliotecii pe care o va avea universitatea de economie din Viena va costa circa 100 mil. euro, adică 20% din valoarea totală a proiectului

O analiză a WU Executive Academy arată că ţările din Europa Centrală şi de Est sunt noul punct de atracţie pentru furnizorii de programe de MBA din toată lumea, având în vedere că tendinţele arată că managerii locali cu MBA îi vor înlocui pe expaţi la conducerea marilor companii în viitorul apropiat. Doar anul trecut 322 de manageri români şi-au trecut în CV un MBA, sperând că acesta va schimba cursul vieţii lor profesionale. Pe piaţa locală activează 14 şcoli de business ce oferă 15 programe des­tinate celor care doresc să îşi îmbună­tă-ţească abilităţile de mana­gement. WU Executive Academy este singura şcoală de business care oferă două programe la Bucureşti (un Exe­cutive MBA şi un Professio­nal MBA). Prin­cipala diferenţă între progra­me­le de MBA şi cele de Executive MBA (EMBA) este pu-blicul-ţintă: acestea din urmă se adresează ma-nagerilor experimentaţi, care au acumulat deja cel puţin 3-5 ani într-o poziţie de management şi care au vârste de peste 35 de ani, de obicei.

Campusul universitar pentru care guvernul Austriei cheltuie jumătate de miliard de euro

• Universitatea de Economie şi Afaceri din Viena (Vienna University of Economics and Business) a dezvoltat cel mai mare proiect universitar din Europa, folosind, în proporţie de peste 90%, finanţare de la guvernul austriac pentru relocare. Pentru realizarea acestui proiect (început în 2006) s-au alocat 492 de milioane de euro, iar campusul urmează să fie inaugurat la mijlocul anului viitor. Nevoia relocării universităţii în noua clădire a venit ca urmare a creşterii efectivelor de studenţi, dar şi pentru o poziţionare mai apropiată de centrul Vienei şi de sediile unor multinaţionale cum este OMV. În prezent, instituţia şcolarizează 25.000 de studenţi, iar un sfert dintre aceştia sunt studenţi internaţionali (inclusiv români).

• Construit pe o suprafaţă de 90.000 de metri pătraţi, campusul universitar va crea 3.000 de joburi pentru studenţi, însă proiectul va genera business pentru tot oraşul.

• Cu o tradiţie de 114 ani, Univesitatea din Viena are un buget anual de aproape 115 milioane de euro, 600 de profesori, 400 de angajaţi în departamentele administrative şi 500 de lectori (angajaţi temporar).

• Prin comparaţie, Academia de Studii Economice din Bucureşti, care are o vechime de 98 de ani, are un buget de 35 mil. euro pe an şi şcolarizează un număr similar de studenţi precum universitatea din Viena - 26.000 de studenţi. ASE are 900 de profesori şi aproape 650 de angajaţi în departamentul administrativ.