ZF Power Summit: România nu poate evita majorarea preţurilor dacă vrea să îşi modernizeze centralele şi să nu ajungă importator de energie. GALERIE FOTO

Potenţialul de atragere de in­vestiţii al sectorului ener­getic al României este ridicat atât datorită resurselor aflate în subsol sau poten­ţialului eolian şi solar, dar şi datorită nevoii de modernizare ca urmare a intrării în vigoare a legislaţiei europene ce impune renunţarea la centralele ineficiente şi cu un grad ridicat de poluare.

Toţi invitaţii la ZF Power Summit 12 au vorbit despre planuri de investiţii, fie că a fost vorba de companii străine precum Enel sau GDF Suez sau de com­panii deţinute de stat, precum Hidro­electrica, sau chiar de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituţional în România.

"În România, generarea de energie trebuie privatizată, fie prin privatizarea de active de către stat, fie prin iniţative private în proiecte greenfield. Sunt nece­sare investiţii în sectorul de transmisie pentru întărirea şi pregătirea reţelei naţionale pentru energia eoliană. Sunt de asemenea necesare claritatea şi predicitibilitatea reglementărilor. În acest moment există o goană după proiectele eoline, însă numărul contractelor de conectare la reţeaua de energie eoliană este încă mic. Avem patru mandate în energia eoliană, avem un alt pro­iect în energia de biomasă, a căror valoare cumulată se ridică la apro­ximativ 700 mi­lioane de euro. BERD spri­jină ini­ţiativa de IPO-uri de la Hidroelectrica, Romgaz şi SPO-urile de la Transelec­trica şi Petrom şi este interesată să participe la IPO-urile de la Hidro­electrica şi Rom­gaz", a spus Louis Borgo, senior banker în ca­drul de­parta­men­tului de ener­gie la Banca Euro­peană pentru Re­con­strucţie şi Dezvoltare (BERD) şi invitatul special al ZF Power Summit.

Listarea pe bursă a 10% din Hidroelectrica va fi probabil cel mai important eveniment pe Bursă de anul acesta şi va fi de bun augur pentru companie, lista­rea fiind una dintre cele mai ieftine şi sigure surse de finanţare în actualul context eco­nomic, conform de­cla­ra­ţiilor lui Dragoş Zachia-Zlatea, director general al Hidro­elec­trica.

"Avem proiecte importante de investiţii în derulare care ne vor ajuta ca până în 2015 să creştem producţia cu un Terrawatt oră. De asemenea toate proiectele de reabilitare majoră pe care le derulăm ne vor creşte eficienţa", a declarat oficialul companiei.

Energia eoliană rămâne cea mai fierbinte parte a sectorului energetic românesc, dovadă fiind faptul că acest tip de energie se află în centrul încercă­rilor Hidroelectrica de a-şi diversifica sursele de generare de electricitate. Deşi a pornit cu un handicap prin faptul că a intrat târziu pe această piaţă, iar toate locaţiile cu "vânt bun" au fost ocupate, Hidroelectrica a găsit în zona Siretului, unde are câteva proiecte hidro, o zonă pe care vrea să demareze construirea unui parc eolian.

Creşterea preţurilor va fi un efect direct al mult-discutatei liberalizări şi în acest caz statul va trebui să găsească soluţii pentru a ajuta consumatorii care vor avea cel mai mult de suferit de pe urma acestui proces.

"Liberalizarea este un subiect important. Dereglementarea preţurilor la energie la consumatorii finali va însemna o creştere a preţurilor. Dar există şi veşti bune: creşterea preţurilor la gaze nu îi va afecta pe toţi. Vor fi protejaţi consumatorii vulnerabili. Acum toţi consumatorii sunt consideraţi vulnerabili, inclusiv eu sunt", a spus Eric Stab, preşedintele executiv al GDF SUEZ Energy România.

Luca D'Agnese, country manager la Enel România, a susţinut aceeaşi idee:

"Unul din beneficiile liberalizării preţurilor la energie este că românii vor obţine mai multă valoare din resursele de energie. Nu este atât de important cât plăteşti pe un kilowatt oră, ci este cel mai important cât vine fac­tu­ra la curentul elec­tric, a cărei valoare poate fi mai mică prin investiţii în tehnologie. Prin investiţii, consu­mul este eficientizat. Piaţa de retail din Ro­mânia este doar formal deschisă pentru că nimeni nu vrea să plătească un preţ mai mare pentru energie.

Dar după libera­lizarea preţurilor la energie vom vedea că vor apărea mai multe oferte de preţ. Pentru ca ofertele de preţ să se diferenţieze pe piaţa consu­ma­torilor casnici avem nevoie de in­vestiţiile în infra­struc­tură şi de libe­rali­zarea preţurilor".

Şi Ionel Bucur, di­rec­tor general CNE Cernavodă, com­panie controlată de stat, s-a declarat un susţinător al li­be­ralizării preţurilor, ar­gu­mentând prin po­ten­ţialul de creştere a mar­jei de profit "Dacă am ieşit pe piaţa liberă marja de profit ar creşte de la 1% la 10%, de aceea nădejdea este în deregle­men­tare". Power Sum­mit '12 a fost orga­nizat de Ziarul Fi­nan­ciar în par­teneriat cu Enel, Petrom GDF Suez, E.ON, Opel, Re­nania, Vodafone, Alpha Bank, Signal Iduna, Samsung. Prima parte a ZF Power Summit '12 a avut loc ieri în Bucureşti, la hotelul Radisson, iar astăzi va fi partea a doua, cu alţi executivi din sec­to­rul energiei electrice, petrolului şi ga­zelor naturale, printre care se numără Ma­riana Gheorghe, CEO al Petrom, şi Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România.

Luca D'Agnese, country manager al Enel România

• Previziunile pe care ne bazăm arată o creştere economică modestă, însă în aceste vremuri este o realizare mare să ai creştere economică.

• Este complicat să aflăm cu precizie câţi români îşi pot permite preţuri mai mari la energie, dar şi câţi români sunt cu adevărat sărăci.

• Dacă ne uităm la ultimii zece ani, PiB-ul a crescut mai mult decât producţia de energie. România a început să importe cantităţi importante de energie, fapt ce costă ţara mulţi bani, şi de aici şi nevoia de investiţii în tehnologie.

• Unul din beneficiile liberalizării preţurilor la energie este că românii vor obţine mai multă valoare din resursele de energie. Nu este atât de important cât plăteşti pe un kilowat/oră, ci este cel mai important cât vine factura la curentul electric, a cărei valoare poate fi mai mică prin investiţii în tehnologie. Prin investiţii, consumul este eficientizat.

• Piaţa de retail din România este doar formal deschisă pentru că nimeni nu vrea să plătească un preţ mai mare pentru energie. Dar după liberalizarea preţurilor la energie vom vedea că vor apărea mai multe oferte de preţ. Pentru ca ofertele de preţ să se diferenţieze pe piaţa consumatorilor casnici avem nevoie de investiţiile în infrastructură şi de liberalizarea preţurilor.

• În ultimul an am redus numărul întreruperilor din reţea cu 40% graţie investiţiilor care au dat rezultate. Vom avea o reţea diferită de electricitate în următorii ani.

• Până în 2017, penele de curent din Bucureşti vor fi mult mai scurte şi mai puţin frecvente graţie introducerii unu sistem de telecontrol.

• Am investit până acum 1,8 miliarde de euro în România, bani prin care am finanţat privatizarea companiei de stat şi investiţiile pe care le-am făcut. Credem în promisiunile României şi multe dintre acestea au fost onorate, astfel că ne aşteptăm şi ca pe viitor promisiunile să fie onorate.

• Ne aşteptăm ca în acest an consumul de energie să crească în linie cu PiB-ul.

• Continuăm să ne uităm la proiectele de generare alături de proiectele greenfield pe care le avem.

• Intrarea unui nou investitor în distribuţia de energie depinde de strategia guvernului de privatizare. România trebuie să înveţe să fie consecventă în modernizare.

Eric Stab, preşedintele executiv al GDF SUEZ Energy România

• Liberalizarea este un subiect important pe piaţa de energie, ceea ce implică alinierea preţurilor la gaze cu cele din plan internaţional şi dereglementarea preţurilor la energie pentru consumatorii finali. Dacă dereglementăm preţurile atunci vom asista la concurenţă, vor intra jucători interesaţi de piaţă şi care vor concura.

• Între România şi Franţa există discrepanţe între standardele de viaţă şi banii disponibili ai populaţiei, însă consumatorii vulnerabili vor fi protejaţi. Acum toţi consumatorii sunt consideraţi vulnerabili, inclusiv eu. Sunt necesare investiţii mari pentru a genera creştere, dar dacă nu sunt date semnale bune atunci aceste investiţii nu vor apărea.

• În acest an vom investi mai mult în România, în medie investim 60-100 milioane de euro pe an. De la intrarea noastră în România din 2006 am investit 650 milioane de euro.

• Peste cinci ani vrem să fim lideri în continuare pe piaţa de gaze şi sperăm că ne vom consolida poziţia pe piaţă prin integrarea operaţiunilor.

• Depinde de guverne şi de parlamente să decidă viitorul industriei de energie, sunt mulţi bani care pot fi investiţi, întrebarea e cum poate un guvern să strângă suficienţi bani astfel încât aceste companii să îşi poată susţine programul de investiţii care le este impus.

• Pe termen lung este nevoie de diversificarea surselor de gaz, iar proiectul Nabucco este preocupat de cât de mare este cererea de gaze din Europa şi ce gaz va fi pus în conductele proiectului. Acestea sunt cele mai importante două întrebări şi exisă multe incertitudini cu privire la răspunsurile la aceste întrebări. Criza financiară a avut un impact negativ asupra cererii de gaz din Europa, preţul de vânzare cu bucata în Europa este mai mic decât cel din contractele pe termen lung. Cererea va depinde de revenirea din criză şi de construcţia de unităţi de exploatare.

• Impactul financiar al facturii la energie trebuie să fie controlabil, la anumiţi mari consumatori se pot face economii de 20-30%, la populaţie este important ca locuinţele să fie izolate termic pentru eficentizarea consumului de energie.

• Cred că preţurile trebuie să depindă de raportul care există între cerere şi ofertă.

Louis Borgo, senior banker în cadrul departamentului de energie la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)

• BERD are afaceri importante în România. Doar în 2011 am investit 400 milioane de euro, din care aproximativ 150 de milioane de euro au fost alocate sectorului energetic. BERD este cel mai mare investitor instituţional din România.

• Ne implicăm în sectorul energetic prin promovarea liberalizării pieţelor, a concurenţei şi a iniţiativei private precum şi a investiţiilor în energia regenerabilă care au atras în 2010 circa 20% din finanţări. În România, am participat la proiecte de 200 milioane de euro pe energie regenerabilă anul trecut.

• BERD este interesată să participe la IPO-urile de la Hidroelectrica şI Romgaz, suntem deschişi să discutăm pe acest subiect.

• Generarea de energie trebuie privatizată, fie prin privatizarea de active de către stat, fie prin iniţiative private în proiecte greenfield. Sunt necesare investiţii în sectorul de transmisie pentru întărirea şi pregătirea reţelei naţionale pentru energia eoliană. Sunt de asemenea necesare claritatea şi predicitibilitatea reglementărilor.

• În România, cărbunii sunt mai scumpi decât pe plan mondial, însă preţul gazelor este mai scăzut.

• Cred că preţul din ofertele publice iniţiale nu trebuie să fie scopul final, dar asta nu înseamnă că vinzi active importante la un preţ ridicol de scăzut, însă pe termen lung impactul privatizării se va vedea în creşterea eficienţei.

• Cred în capacitatea României de a-şi întări economia. Dacă vreţi să aveţi creştere economică trebuie să faceţi investiţii sau să atrageţi investiţii private. Depinde de stat ca investitorii din sectorul energetic să aibă parte de un cadrul legislativ benefic.

• Una dintre principalele probleme ale României este faptul că nu au fost făcute destule investiţii în modernizarea echipamentelor care au ajuns să fie învechite. Au existat doar idei de creştere a investiţiilor. Cred că e important ca România să atragă investiţiile necesare pentru a-şi moderniza şi eficientiza infrastructura şi echipamentele.

• În acest moment există o goană după proiectele eoline, însă numărul contractelor de conectare la reţeaua de energie eoliană este încă mic. Avem patru mandate în energia eoliană, avem un alt proiect în energia de biomasă, a căror valoare se ridică la aproximativ 700 milioane de euro.

• Energia regenerabilă nu şi-a atins încă potenţialul maxim de dezvoltare pe care îl are.

Ionel Bucur, director general CNE Cernavodă

• Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă ar costa 4 miliarde de euro după estimările făcute în 2007. Pe 26 ianuarie am primit oferta tehnică şi comercială pentru realizarea reactoarelor din partea unui singur consorţiu de firme.

• Aşteptăm să deschidem oferta comercială făcut de un grup de trei firme din Canada, Spania şi România. Din cauza exploziei de la Fukushima şi a crizei financiare, contextul nu e cel mai favorabil pentru proiectele de energie nucleară, dar luminiţa se vede la capătul tunelului. Fukushima a fost o lovitură dată apetitului pentru investiţii în energia nucleară.

• Unitatea 3 ar trebui să intre în funcţiune în 2018, iar Unitatea 4 - în 2019. Pentru cele două unităţi am mai angaja 700 de oameni pregătiţi. Sper că până la intrarea în funcţiune nu vom mai vorbi despre o piaţă reglementată de energie.

• Profitul e modest şi e ţinut în frâu de reglementare, 75% din producţie acum trebuie să o vindem reglementat, în 2019 şi 2020 poate va fi altfel situaţia.

• Dacă am ieşi pe piaţa liberă de energie, marja de profit ar creşte de la 1% la 10%, de aceea nădejdea este în dereglementare.

• I-aş recomanda ministrului economiei să continuăm programele pe care le-am început, să aibă loc o dereglementare pe piaţa energiei, dar şi continuarea pregătirilor pentru listarea la bursă.

• Resursele naturale proprii de uraniu ne ajung până în 2017, dar există şi alte resurse de uraniu ce pot fi exploatate cu costuri mai mari şi la care vom apela atunci când cererea va justifica acest lucru.

• Reactoarele nucleare de la Cernavodă au fost proiectate pentru a funcţiona 30 de ani, însă anumite componente au o durată de viaţă de circa 20 de ani. În 2023 când Unitatea 1 va împlini 22 de ani, aceasta va fi retehnologizată cu investiţii de 800 milioane de euro care vor mai prelungi durata de viaţă cu încă douăzeci de ani.

Karoly Borbely, secretar de stat la Ministerul Economiei

• Ştim semnalele din sectorul privat şi luăm în calcul semnalele sociale cu privire la liberalizarea preţurilor la gaze şi la energia electrică.

• Purtăm discuţii serioase cu privrire la calendarul liberalizării preţurilor şi vom ieşi public la finele lunii martie cu o decizie pe acest subiect.

• Eu pledez pentru un mix de energii în România, pentru că în situaţii de secetă cum a fost cea prin care am trecut de curând, am văzut că nu ne putem baza pe o singură sursă de energie.

• Cred că e important să vedem cum evoluează consumul de energie pentru că acest indicator ne arată creşterea economică.

• Este extrem de important să atragem investiţii străine în sectorul energetic. Susţinem realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, am avut multe discuţii şi e dificil de găsit o companie sau un fond de investiţii care să participe la o investiţie de 4 mld. euro.

• Cel mai important pas în programul de privatizări a fost făcut anul trecut prin oferta secundară de vânzare a 9,84% din acţiunile deţinute de stat la Petrom. Mulţi au spus că oferta Petrom a fost un eşec pentru că preţul cerut de stat pentru acţiunile scoase la vânzare a fost prea mare, dar între timp preţul acţiunilor Petrom a crescut pe bursă. Ca acţionari minoritari la Petrom nu avem ce face cu privire la preţul la combustibili, dacă am avea ce face, cu siguranţă am face ceva.

• Trebuie să facem privatizări aşa cum trebuie şi să atragem bani de la investitori străini. Ne-am bucura dacă în acest an am reuşi să spargem gheaţa şi să avem câteva privatizări de succes chiar şi în perioadă de criză.

• Decizia de a vinde 9,84% din Petrom există, trebuie stabilit momentul, acum la guvern se poartă discuţii cu privire la momentul când va fi din nou scos la vânzare pachetul de acţiuni.

• În aprilie expiră contractul încheiat cu intermediarul care s-a ocupat de oferta secundară de vânzare a acţiunilor Petrom din vara anului trecut. Vom analiza şi acest aspect în discuţiile de la Guvern.

• După ce vom vedea raportul de evaluare al consultanţilor, vom decide dacă vom vinde sub preţul de pe bursă al acţiunilor în cazul ofertelor de vânzare de acţiuni de la Transgaz şi Transelectrica. Important este însă ca preţul să fie competitiv.

Dragoş Zachia-Zlatea, directorul general al Hidroelectrica

• Nu era nevoie ca în acordul cu FMI să fie inclusă renegocierea preţurilor din contractele cu "băieţii deştepţi". Hidroelectrica a notificat că va anula aceste contracte atunci când va fi posibil.

• În urma negocierilor purtate, am obţinut creşterea semnificativă a preţurilor în 2012 şi reducerea cu 10-20% a cantităţii livrate prin contractele bilaterale. Am obţinut creşterea preţurilor în medie cu 20% pe contractele bilaterale şi reducerea cu 10-20% a cantităţii de energie furnizată.

• Cele mai multe contracte bilaterale au fost semnate înainte de 2005. Acestea au fost semnate în 2001-2003 şi erau aliniate unor prevederi legale valabile atunci. Atributul semnării contractelelor a revenit conducerii executive a companiei, după 2005 nu au mai fost semnate contracte bilateriale în afara pieţei reglementate OPCOM, ci doar prelungite contractele bilaterale.

• Avem peste zece proiecte de investiţii aflate în derulare care pot aduce un plus de peste 300 de megawaţi în următorii ani. Vom mobiliza 470 milioane de euro din surse proprii şi credite bancare atrase pentru aceste proiecte pe care trebuie să le terminăm până în 2015.

• Până la finele lunii aprilie, Hidroelectrica va avea un manager privat. Dacă criteriile din procedura de selecţie îmi vor permite, da, voi candida pentru funcţia de manager privat.

• Cel mai imortant aspect al managementului privat este creşterea eficienţei actului managerial.

• Începând cu 2009 creditarea e tot mai costisitoare şi mai greu de accesat, astfel că una dintre metodele de finanţare va fi şi listarea la bursă.

• Pentru proiectul Stejarul am atras peste 100 milioane de euro de la BERD.

• În martie se va lansa anunţul pentru atragerea unui investitor strategic la proiectul Tarniţa. Din câte am discutat cu consultanţii, în principal sunt interesaţi jucătorii din zona de generare energetică şi mai puţin investitorii din zona financiară.

• Termenul estimat pentru finalizarea negocierilor la contractele bilaterale este finalul lunii martie. O parte din contractele care aveau clauze care ne-au permis anularea au fost anulate. Este vorba despre cele patru contracte care au apărut în presă. Din discuţiile cu partenerii din contractele bilaterale, niciunul nu şi-a arătat disponibilitatea de a reduce durata contractului.

• Când au fost semnate aceste contracte bilaterale, atunci energia mergea în zona de reglementare la tarife foarte mici. Liberalizarea pieţei a fost o oportunitate de a obţine tarife mult mai mari pe piaţa concurenţială.

• Cifra de afaceri bugetată pentru 2012 este similară cu 2011 şi e în valoare de 3 miliarde de lei, profitul bugetat pentru 2012 este 85-100 milioane de lei, ne-am întors la trendul normal înainte ca seceta să ne scadă profitul. Dacă producţia hidro va fi mai mare, vom vinde acest surplus şi ar putea să ne crească veniturile. Estimarea profitului vine dintr-o abordare prudentă a riscului hidrologic. Vom avea venituri mai mari din piaţa de servicii de sistem.

Octavian Lohan, director general al Transelectrica

• Am făcut paşi foarte mici în proiectul privind construcţia unui cablu submarin pentru că omologul nostru turc nu vrea să participe la realizarea investiţiei, aşa că va trebui să găsim noi alte firme care să participe la investiţie. Vestea bună este ca există interes.

• Nu sunt încurajate proiectele pe termen lung, toată lumea este interesată de oportunităţi pe termen scurt şi de preţuri mici la energie.

• În fiecare an avem 350 milioane de lei ca investiţii din amortismente, însă ne putem finanţa proiectele şi prin împrumuturi.

• Compania GEN-I din Slovenia şi-a manifestat intenţia de a furniza energie pentru consumatorii casnici din România.

• Înainte de 2008, când peste tot în Europa şi în lume se construiau centrale, erau probleme în contractarea de echipamente. Acum există posibilitatea de a cumpăra turbine eoliene. Asta înseamnă că există posibilitatea de a instala rapid.

• După calculele noastre, putem ajunge la o capacitate de 2.350 de megawaţi de energie eoliană până la sfârşitul anului, practic o dublare. Astăzi în centralele clasice avem 20.000 de Mw putere instalată, iar noi folosim din ele atât cât avem nevoie. Şi în cazul centralelor eoliene va fi acelaşi lucru, se va prelua atât cât este nevoie.

• Lucrul cel mai puţin bine făcut în industrie în ultimii ani este această restructurare în care au fost repartizaţi producătorii pe categorii de costuri. Niciun guvern nu a reuşit să ducă mai departe restructurarea.

• În 2011, în partea a doua a anului, ar fi fost foarte greu să preluăm energia eoliană.

• Noi suntem într-un turneu prin Europa prin care vrem să prezentăm investitorilor Transelectrica. Interesul este ridicat, iar succesul se va vedea la subscrierea pentru pachetul de acţiuni pe care îl va scoate statul la vânzare.

• Nu o să avem rezultate spectaculoase niciodată, dar nici pierderi pentru că acesta este rolul ANRE, de a se asigura că avem întotdeauna venituri suficiente.

• Veniturile noastre sunt într-adevăr proporţionale cu energia consumată şi exportată. Evident că pe măsură ce consumul creşte şi noi înregistrăm venituri mai mari.

• Noi avem prevăzută o creştere a consumului în următorii ani, dar nu mai mult de 1,8%-2%. Cu cât creşte consumul de energie electrică, cam cu atât creşte şi economia.

Adrian Borotea, corporate affairs manager al CEZ

• Investiţiile în energie verde au fost anunţate şi nu renunţăm la ele. Nu suntem singuri însă în Europa, există proiecte intreresante şi în alte ţări. România nu este cea mai atractivă ţară pentru investiţiile în energie verde, Germania şi Polonia sunt competitori puternici în Europa, ceea ce înseamnă că nu toate cele 3 miliarde de euro anunţate ca investiţii vor veni doar în România.

• Până la finalul anului finalizăm proiectele de la Fântânele şi Cogealac.

• Odată atinsă ţinta pentru energia verde preţul la certificatele verzi se va prăbuşi.

• Investiţiile mari vor avea un impact semnificativ asupra sistemului energetic naţional.

• Aşa cum pare astăzi, dezvoltarea este supradimensionată, însă ea nu se va realiza pentru că mare parte din proiectele de investiţii anunţate sunt doar pe hârtie.

• Pentru a produce un megawatt de energie solară sunt necesare două hectare de teren, de preferabil să nu fie teren arabil.

• Din fericire sistemului energetic din România are un potenţial diversificat şi ţara e într-o situaţie privilegiată comparativ cu alte ţări din Europa, trebuie să înlocuim centralele termo învechite cu centrale noi care să permită nişte preţuri mici la consumatori. Până la trecerea la termocentralele noi, trebuie asigurată o tranziţie la noul sistem, care nu trebuie neapărat asigurată prin importuri pentru că există riscul de a deveni dependent de importuri.

• Restricţiile de mediu vor duce la închiderea unor unităţi termice sau la creşterea preţurilor nu neapărat la consumatorii casnici.

• Anul viitor, consumatorii industriali vor fi lăsaţi liberi pe piaţă, nu li se vor mai aproba tarife şi vor fi forţati să înoate în piaţa concurenţială unde preţurile sunt foarte sus. Accesul pe piaţa liberă trebuie făcut treptat.

• Centrale noi şi proiecte în funcţiune sunt foarte puţine pe partea de energie termică. Lucrurile merg foarte încet pentru că investitorii vor să vadă cum anume va evolua investiţia făcută de Petrom şi dacă se decid să investească vor să obţină un profit.

• Dacă aş fi ministru, probabil una dintre măsurile pe care le-aş lua ar fi creşterea preţului la energie.