Şeful BRD: O reducere a rezervelor minime la valută ar fi mai utilă pentru ieftinirea creditelor

Autor: Voican Razvan 05.03.2012
Guy Poupet, preşedintele BRD-SocGen, afirmă că guvernatorul Băncii Naţionale este total îndreptăţit să le ceară bancherilor să reducă dobânzile la credite, însă băncile funcţionează într-o piaţă, iar această piaţă nu este perfectă şi dincolo de orice băncile trebuie să fie profitabile.

"Îi împărtăşesc poziţia. Dacă aş fi fost guvernator, aş fi dat acelaşi mesaj pentru că este rolul titularului acestei funcţii să încurajeze folosirea monedei locale. Vom reduce dobânzile, dar trebuie să ţinem cont că suntem într-o piaţă şi nu într-una perfectă. BRD nu foloseşte rata de refinanţare a BNR pentru că nu ia bani de la BNR, deci această dobândă nu are o semnificaţie directă pentru noi", afirmă bancherul francez, comentând declaraţiile de săptămâna trecută ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu privind necesitatea ca băncile să reducă dobânzile pe fondul acumulării unei abundenţe de lichiditate în această primăvară.

Poupet este sigur că Isărescu nu a glumit când le-a transmis bancherilor să scadă dobânzile, chiar dacă le-a dat mesajul zâmbind. Şi totuşi, el spune că deocamdată nu poate fi ignorată competiţia băncilor pentru depozite şi faptul că fiecare bancă are propria strategie.

"O bancă trebuie să fie profitabilă şi să menţină o anumită marjă. Nu poţi compensa costul riscului decât prin comisioane şi prin marja de dobândă. Într-o lume perfectă guvernatorul Isărescu ar avea dreptate, însă România nu este o piaţă perfectă."

Şeful BRD, a doua mare bancă după active şi prima la profit, afirmă că o reducere a rezervelor minime obligatorii ale băncilor ar fi mai utilă pentru a presa dobânzile la credite. "Dacă ar elibera din rezervele minime în valută ar fi şi mai util", spune Poupet, deşi admite că BNR trebuie să fie precaută să nu afecteze rezervele valutare ale ţării.

Consiliul de Administraţie al BNR discută nivelul dobânzii-cheie şi al ratelor de rezerve minime pe 29 martie. Isărescu a spus recent că nu este împotriva reducerii rezervelor minime, însă vrea ca aceasta să aibă loc la momentul potrivit, când nevoia de lichiditate a pieţei o va impune.

Începând din noiembrie anul trecut, ban­ca centrală a redus dobânda-cheie cu 0,75 puncte procentuale, până la 5,5% pe an, şi a continuat să injecteze lichiditate pe piaţă săp­tămânal, satisfăcând toate cererile băncilor care nu-şi pot acoperi necesarul din alte surse. Ca urmare, ratele interbancare ROBOR au scăzut rapid, situându-se chiar sub dobânda-cheie pentru scadenţele mai mici de şase luni, însă principalul beneficiar este Ministerul Finan­ţelor, care s-a putut împrumuta mai ieftin, nu şi clienţii privaţi ai băncilor către care sunt transferate costuri cu dobânzile mari la depozitele atrase de bancheri şi costuri cu provizioanele pentru credite nepeformante.

Guy Poupet, care conduce BRD de doi ani, spune că în prezent piaţa trebuie să absoarbă corecţia impusă de greşelile trecutului (incluzând creşterile nesănătoase de până în 2008) în tranziţia către a doua fază de dezvoltare.

BRD iese din tranşee să-şi apere cotele de piaţă

După doi ani în care s-a concentrat pe conservarea profitabilităţii cu preţul îngus­tării bilanţului şi al erodării cotelor de piaţă, BRD a decis să-şi apere poziţia atât pe retail, cât şi pe corporate şi se pregăteşte să lanseze noi produse şi campanii de comunicare.

"Vrem să ne creştem cota de piaţă. Deşi ne-am menţinut în mare volumele de business, cota de piaţă ne-a scăzut în ultimii ani pentru că am preferat să ne apărăm profitabilitatea şi nu să ne batem pe volume. Trebuie totuşi să rezistăm şi la nivelul cotei de piaţă şi vrem cel puţin să o stabilizăm şi chiar să o creştem după doi ani", afirmă Guy Poupet, preşedintele băncii.

Pe parcursul crizei BRD şi-a întărit statutul de cea mai profitabilă bancă de pe piaţă, însă cota de piaţă după active i-a scăzut sub 14%. Pe 2011 a raportat un profit net de 465 mil. lei, la active de circa 48 mld. lei (11,2 mld. euro).

BRD este prima bancă mare de pe piaţă care dă anul acesta un asemenea semnal în direcţia revigorării businessului.

"Am fost destul de discreţi în ultimii ani, însă de-acum vom fi mai activi şi în comunicare. Competiţia este dură şi trebuie să ne apărăm poziţia, să comunicăm noile produse şi să ne împrospătăm imaginea."

Printre priorităţile BRD se numără stimularea economisirii pentru a se adapta la presiunile de acoperire a necesarului de resurse în principal de pe piaţa locală, continuarea adaptării efectivelor de personal la condiţiile pieţei şi menţinerea unei eficienţe ridicate, încercarea de reactivare a creditului de consum, menţinerea poziţiei importante în programul de credite ipotecare susţinut de stat "Prima casă" şi promovarea produsului ipotecar principal al BRD, extinderea şi diversificarea bazei de clienţi prin lansarea de pachete şi programe dedicate unor noi segmente şi sub-segmente de clienţi.

"După CEC suntem banca cea mai prezentă în ţară şi vom profita de această poziţie pentru a ne apropia de fermieri cu produse dedicate", spune Poupet.

De asemenea, BRD are ambiţii pe zona companiilor mari, în investment banking şi vrea să lanseze noi servicii pentru municipalităţi. "O prioritate clară rămâne implicarea în atragerea de fonduri europene, completând finanţarea locală."

Ca sectoare economice preferate, Poupet menţionează energia, mediul, sănătatea şi infrastructura. "Avem mulţi clienţi angajaţi în proiecte de infrastructură." În acelaşi timp, BRD vrea să vândă mai mult factoring, leasing şi servicii de cash management.

Vom da credite în lei

Chiar dacă dobânzile la creditele în lei încă sunt semnificativ mai mari decât la euro, BRD se angajează să se alinieze la strategia BNR de a încuraja creditarea în moneda naţională. "Vom da credite în moneda locală. Ştim că aceasta este ţinta băncii centrale şi vrem să participăm la această strategie."

Pentru acoperirea necesarului de fi­nanţare, BRD este gata să lanseze un program de emisiuni de titluri pe pieţele externe de tipul EMTN. "Nu suntem presaţi să ieşim pe piaţă, dar suntem pregătiţi şi o vom face în funcţie de oportunităţile de preţ." În acelaşi timp, BRD va continua să folosească resurse de la instituţii financiare internaţionale precum BERD şi BEI. "Vom fi activi şi în atragerea de depozite prin instrumente şi produse inovative."

Rămâne de văzut cum va reuşi BRD să fie mai activă pe piaţa depozitelor fără a exercita presiuni suplimentare la nivelul dobânzilor.

Nu pregătim mari reduceri de personal

BRD are un raport cost/venit care se situează la niveluri reduse (43% în 2011 faţă de 39% în 2010) şi după ce anul trecut şi-a ajustat dispozitivul cu 5%, până la 8.245 de oameni, nu are motive să continue cu o scădere de amplitudine mai mare în 2012.

"Controlăm costurile şi o facem inclusiv prin ajustarea uşoară a efectivelor. Nu pregătim reduceri masive de personal. În 2011 am redus numărul angajaţilor cu 5% - şi nu prin concedieri, ci prin plecări naturale, iar în 2012 nu va fi vreo reducere mai mare. Vrem să ne întărim modelul de business care s-a dovedit eficient şi în perioada de boom, şi în perioada de criză, cu sprijinul şi beneficiind de expertiza Société Générale."

Şeful BRD subliniază însă că o sursă de îngrijorare rămâne costul riscului care va persista ca o ameninţare pentru sectorul bancar atât timp cât economia nu se revigorează cu adevărat, revenind la creşteri de 3-4% pe an. "Costul riscului nu scade suficient, iar contextul economic este foarte incert în Europa şi în România în particular. Astăzi e foarte greu de spus ce se va întâmpla în economie şi trebuie să ne adaptăm la această situaţie."

Priorităţile BRD în 2012