BNR are bani puşi „la păstrare“ pentru vremuri de panică bancară, dar speră să nu-i folosească

Banca centrală are o rezervă substanţială de bani tipăriţi "de câteva zeci de procente" din masa monetară, dar aceşti bani nu creează inflaţie pentru că sunt puşi la păstrare pentru vremuri grele, de panică bancară, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

În anii '90, când România nici nu apărea pe radarele investitorilor internaţionali, BNR a asigurat necesarul de finanţare prin tipărire de bani, cu preţul unei inflaţii galopante. Acum inflaţia a coborât la minime istorice, de sub 3%. "O panică bancară se tratează cu munţi de bani vizibili, nu cu sfaturi sau teorie monetară. Este un fenomen iraţional. Am trăit câteva panici bancare, în 1992, în 1994, iar ultima de proporţii a fost în 2000 şi nu am tratat-o cu sfaturi. Dacă la ghişeu, unde sunt mai mulţi oamenii care vor să îşi retragă banii, ai cumva neinspiraţia să ţii o predică de­spre cât de periculoasă este tiparniţa de bani, nu poţi decât să amplifici panica şi cererea de numerar creşte", a declarat Isărescu la o conferinţă privind relaţia dintre masa monetară şi inflaţie.

Guvernatorul, care se află la conducerea BNR de aproape 22 de ani, a explicat că numerarul "din rezervă" nu creează inflaţie, exprimându-şi speranţa că nu va fi folosit. "Nu în­seam­nă că numerarul respectiv creează inflaţie, sperăm să nu fie folosit. Este un stoc de rezervă indispensabil pentru funcţionarea sistemului de plăţi."

Teza legată de tipărirea de bani prinde repede la publicul cu educaţie nespecializată în teoria monetară, a spus guvernatorul BNR, amintind că au existat perioade în istorie în care s-au tipărit bani "în neştire", în perioada celor două războaie mondiale, când băncile centrale aveau relaţii directe cu publicul şi făceau plăţi.

Tiparniţa de bani are însă acum o altă conotaţie. "Omul ne­specializat în teoria monetară înţelege că BNR tipăreşte bancnote şi este un lucru rău. Se uită că nu mai avem nicio relaţie directă cu nicio persoană, cu excepţia salariaţilor noştri", a menţionat el.

Isărescu a ţinut să amintească că legea nu permite BNR să finanţeze direct deficitul bugetar. "În 2010, când au fost reduse salariile funcţionarilor BNR cu 25%, această economie care s-a făcut nu a putut să fie virată direct la bugetul statului pentru că era o monetizare a deficitului bugetar."

Totuşi, BNR a susţinut încă din 2009, indirect, finanţarea deficitului bugetar, împrumutând băncilor lei, care mai departe au cumpărat titluri de stat.

Finanţarea directă a statului de către băncile centrale - considerată în cercurile economice o veritabilă "blasfemie" înainte de începutul crizei financiare - a fost singura soluţie la care au ajuns băncile centrale din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi chiar din zona euro pentru a stabiliza pieţele şi a impulsiona revenirea economiei.

Când a adus în discuţie rezerva substanţială de bani tipăriţi a BNR "de câteva zeci de procente" din masa monetară, Isărescu nu a specificat indicatorul de masă monetară la care se referă M1, M2 sau M3, susţinând că nu doreşte să furnizeze o cifră privind rezerva de bani.

Masa monetară în sens restrâns M1 (numerar în circulaţie şi depozite overnight) era la sfârşitul lunii ianuarie de 86 mld. lei, masa monetară intermediară M2 (M1 plus depozite cu durata iniţială de până la doi ani) totaliza 212 mld. lei, iar masa monetară în sens larg M3 (M2 şi alte instrumente financiare) era de 216 mld. lei.

Ce a spus Isărescu despre inflaţie şi masa monetară

• Inflaţia este un fenomen monetar, în mod categoric. Dar a spune că inflaţia este doar un fenomen monetar este la fel cu a spune că a împuşca este doar un fenomen balistic; ceea ce s-a întâmplat în centrul Bucureştiului nu a fost doar un simplu fenomen balistic - faptul că a plecat un glonţ dintr-o armă şi a omorât pe cineva;

• Relaţia între creşterea masei monetare şi inflaţie este prezentată ca o relaţie foarte simplă: creşte masa monetară, creşte inflaţia. Dar între evoluţia preţurilor şi masa monetară intervin cel puţin două variabile - viteza de circulaţie a banilor şi cantitatea de bunuri produse şi schimbate;

• Matematic, atunci când creşte masa monetară, fie cresc preţurile, fie creşte producţia. De aici şi simplificarea periculoasă: creşteţi masa monetară ca să stimulaţi producţia. Istoria ne-a arătat că dacă creşti masa monetară, nu stimulezi producţia. O creştere a masei monetare, probabilistic, se duce în preţuri;

• Tipărirea de bani este o altă teză care prinde repede la publicul cu educaţie nespecializată în teoria monetară. Au existat perioade în istorie în care s-au tipărit bani în neştire. Tiparniţa de bani are acum o altă co­notaţie. Omul nespecializat în teoria monetară înţelege că BNR tipăreşte bancnote şi este un lucru rău. Se uită că nu mai avem nicio relaţie directă cu nicio persoană, cu excepţia salariaţilor noştri.
  
  

Cristian Popa, BNR: Nu am văzut căderea economică din 2009

• Era foarte greu pentru noi să "citim" în decembrie 2008 că economia se va duce de la +8 la -7%. Nu am văzut, trebuie să recunoaştem;

• În 2009 ne-am dat seama că recesiunea o să fie foarte profundă. Norocul a fost că nu s-au îndeplinit prognozele pe care le-am făcut cu FMI şi Comisia - ce arătau o contracţie de -10%;

• Am avut constrângeri foarte mari, care au afectat nu doar masa monetară;

• În perioada de boom, în economiile europene masa monetară în sens larg şi creditul creşteau cu două cifre anual, cu 13-15%, în timp ce inflaţia a rămas sub 2%;

• Să nu uităm că BNR a avut o abordare care a pornit de la ţintirea agregatelor monetare, a masei monetare.