Drăgoi, şeful Finanţelor: Mi se pare corect ca randamentele la titlurile de stat pe 6 luni şi un an să fie sub dobânda BNR

"Am făcut prefinanţare pentru a nu mai depinde de ciclicitatea episoadelor cu presiune pe lichiditate din cursul anului. Vom continua să luăm bani pe acest trend de scădere a randamentelor."

De la începutul anului Finanţele au înghiţit de pe piaţa locală aproape 24 mld. lei (5,5 mld. euro), depăşind deja cu mult suma indicativă pentru întreg trimestrul I care se ridica la 14-16 mld. lei. Principalii finanţatori au fost băncile, care numai în ianuarie au investit circa 5 mld. lei în titluri de stat preferând acest plasament în locul riscului din creditarea privată.

Drăgoi consideră un mare succes scăderea constantă a randamentelor de la o licitaţie de titluri de stat la alta pe parcursul ultimelor luni, afirmând că această reuşită se datorează şi întăririi poziţiei Trezoreriei ca urmare a rezervelor de lichiditate pe care le-a acumulat. Un rol important l-a jucat însă şi politica BNR, care din octombrie anul trecut injectează săptămânal lichiditate în piaţă prin operaţiuni repo cu băncile (furnizare de lichiditate contra titluri de stat), în timp ce dobânda-cheie a scăzut de la 6,25% în noiembrie 2011 la 5,5% pe an în prezent, iar jucătorii se aşteaptă ca pe 29 martie să coboare la 5,25%.

"Mi se pare corect ca randamentele la 6 luni şi un an să fie sub dobânda de politică monetară", spune Drăgoi. Şi într-adevăr, Finanţele au vândut săptămâna aceasta certificate de trezorerie pe douăsprezece luni la un randament de 5,27%, în timp ce săptămâna trecută au plasat titluri pe şase luni la randament de 5,22%.

Trezoreria statului a obţinut şi ieri o nouă scădere vizibilă de randament, de data aceasta la redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni pe cinci ani la care randamentul a coborât la 6,29% de la 6,75% în februarie, suma atrasă fiind de peste 1 mld. lei, adică dublu faţă de valoarea programată.

Ministrul finanţelor spune că va continua să le ofere investitorilor în fiecare trimestru câte o emisiune de obligaţiuni în lei pe 10 ani şi una pe 15 ani, declarându-se foarte mulţumit de randamentul de 6,98% la prima serie de bonduri pe 15 ani lansată în februarie, chiar dacă suma atrasă a fost de numai 122 mil. lei, sub valoarea indicativă de 300 mil. lei. Principalii destinatari ai acestor instrumente sunt fondurile de pensii.

Ţinând cont de sumele atrase de pe piaţa internă, de împrumuturile de 2,25 mld. dolari din SUA, dar şi de cele circa 5 mld. euro care stau la dispoziţia României în caz de nevoie prin acordul de tip preventiv cu FMI şi Comisia Europeană, Drăgoi consideră că România are în prezent o poziţie confortabilă, iar prezenţa activă pe pieţele externe de capital îi permite deja să negocieze preţuri, să extindă gama de investitori atraşi şi să le ceară cumpărătorilor să accepte şi maturităţi mai lungi. Echipa Trezoreriei statului a fost întărită recent prin recrutarea lui Cristian Sporiş, trezorierul Raiffeisen Bank, pe postul de secretar de stat responsabil cu managementul datoriei publice.

Chiar dacă finanţarea de pe pieţe funcţionează, Drăgoi încearcă să obţină de la Banca Mondială o linie de credit specială de un miliard de euro care ar putea fi accesată în orice moment timp de trei ani în cazul blocării pieţelor externe.

"Lucrăm la precondiţiile necesare calificării pentru un asemenea tip de împrumut, iar evaluarea ar putea avea loc pe la jumătatea lunii aprilie. În general criteriile se suprapun cu cele de la FMI şi cred că am putea intra în şedinţa din iunie a boardului Băncii Mondiale." El spune că avantajul unui asemenea împrumut constă în faptul că banii pot fi traşi imediat, fiind imobilizaţi într-un cont la dispoziţia României în schimbul unui comision de 0,25% pe an. "Tragerea poate avea loc numai ca urmare a unor condiţii externe deosebit de negative, nu şi dacă înregistrezi neperformanţă la intern."

În condiţiile în care nu se întrevede nicio problemă cu finanţarea deficitului bugetar şi cu refinanţarea datoriei publice în acest an, ministrul finanţelor spune că se va concentra pe aplicarea legislaţiei fiscale existente, zonă în care "există mici lipsuri". De asemenea, efectivele din Finanţe ar mai putea fi ajustate ca urmare a implementării de noi soluţii informatice.

În mandatul său Drăgoi îşi doreşte şi "stimularea cu adevărat a exporturilor" cu ajutorul Eximbank, instituţia care a intrat la sfârşitul anului trecut în subordinea Ministerului Finanţelor. La capitolul ajutoare de stat, el spune că în prezent au loc discuţii cu cei doi investitori puternici care au venit pe locul Nokia la Cluj - Bosch şi DeLonghi.

De asemenea, vrea să transforme Loteria Română într-o companie lider de piaţă în domeniu şi mult mai profitabilă faţă de câştigul de circa 30 mil. lei adus în 2011.

"Este inadmisibil ca această companie să piardă cotă de piaţă în ultimii ani, având în vedere atuurile pe care le are şi ca brand, şi ca reţea."

Cine îl sfătuieşte pe ministrul finanţelor

Numit în urmă cu o lună la conducerea Ministerului Finanţelor odată cu instalarea premierului Ungureanu, Bogdan Drăgoi lucrează la cabinetul de ministru cam cu aceeaşi echipă de când era secretar de stat responsabil cu managementul datoriei publice: şeful său de cabinet este avocatul Octavian Avrămoiu, pe trezorerie îl consiliază Oana Sandu, pe buget - Georgia Babici, iar pe comunicare - Sergiu Ion. Octavian Avrămoiu, care îşi face în prezent un doctorat în Ştiinţe penale la Universitatea Bucureşti, fiind şi evaluator de imobile şi practician în insolvenţă, a ocupat un post de consilier personal al lui Drăgoi din 2009, de când acesta a revenit în Finanţe. Oana Sandu a condus biroul de credite externe din Primăria Bucureşti în perioada 2003 - 2008, respectiv în mandatele primarilor generali Traian Băsescu şi Adriean Videanu, din 2008 a venit în Ministerul Finanţelor ca expert în contractarea de împrumuturi la Trezorerie, iar din 2009 a fost consilieră şi şefă de cabinet a lui Drăgoi în mandatul de secretar de stat acoperind zonele de trezorerie şi datorie publică, ajutoare de stat şi unitatea de parteneriate public-private.

Georgia Babici l-a consiliat pe teme bugetare şi pe fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu. A fost şi director al Direcţiei de politici bugetare din Ministerul Finanţelor, iar din 2010 a lucrat la nou-înfiinţatul Consiliu fiscal.