Spania a reaprins criza datoriilor, dar nemţii susţin că zona euro a trecut peste ce a fost mai greu

Criza datoriilor a găsit o nouă breşă de propagare în zona euro, prin Spania, ţară a cărei datorie va sări anul acesta de la aproape 70% din PIB la 80% din PIB şi ale cărei costuri de finanţare cresc în condiţiile în care singura măsură eficientă luată de uniunea monetară până acum pentru stoparea contagiunii îşi pierde din forţă.

Creşterea costurilor de împrumut de pe pieţe ale Spaniei şi Italiei, un alt stat luat în colimator de investitori, a fost limitată până acum de Banca Centrală Europeană (BCE), care a pus în două etape, în decembrie şi februarie, la dispoziţia băncilor din zona euro lichidităţi ieftine de aproape 1.000 de miliarde de euro pentru prevenirea unei noi crize financiare.

Medicamentul BCE nu mai are efect

Creditorii spanioli şi italieni sunt printre cei care au accesat cele mai multe fonduri de la BCE, băncile utilizând banii pentru a cumpăra obligaţiuni ale guvernelor de la Madrid şi Roma.

Efectele programului de lichiditate par însă că se disipă, iar tot mai mulţi analişti apreciază că injecţiile de lichiditate nu au făcut decât să câştige timp, nerezolvând problemele structurale ale economiilor zonei euro şi băncilor din regiune, notează FT.

În Italia, noiembrie anul trecut, presiunile de pe pieţele de finanţare şi cele politice l-au obligat pe premierul de atunci Silvio Berlusconi să demisioneze pentru a preveni ca Italia să fie nevoită să ceară ajutor financiar internaţional, aşa cum au făcut Grecia, Portugalia şi Irlanda.

Analiştii de la Deutsche Bank apreciază că Spania are de trecut peste probleme de lichiditate, nu de solvabilitate. "Stabilizarea datoriei la 85% din PIB stă în puterea ţării. Mai mult, după 2012 consolidarea fiscală poate fi realizată fără o scădere continuă a econo­miei", se arată într-un raport al băncii germane.

Îngrijorările legate de Spania l-au determinat pe Benoît Coeuré, unul dintre membrii consiliului executiv al BCE, să spună săptămâna trecută că instituţia ar trebui să reia achiziţiile de obligaţiuni spaniole. Achiziţiile au fost suspendate după ce BCE a lansat programul de lichiditate.

"Spania nu va cere ajutor"

Ministrul spaniol al economiei Luis de Guindos a declarat ieri că ţara a intrat, probabil, în cea de-a doua recesiune din ultimii trei ani, notează The Telegraph. Oficialul estimează că în primul trimestru al acestui an PIB-ul a înregistrat o scădere similară cu cea din perioada octombrie-decembrie, când economia s-a comprimat cu 0,3%.

De Guindos a exclus orice plan de salvare în stilul celui aplicat Greciei şi a menţionat că guvernul nu intenţionează să implementeze noi majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli anul acesta.

"Spania nu va cere ajutor. Nu va avea loc nicio intervenţie. O ţară are nevoie de salvare sau de intervenţie când rămâne fără surse de finanţare, aşa cum a fost în cazul Greciei, Portugaliei şi Irlandei. Nu este deloc cazul Spaniei", a spus ministrul. Ţările menţionate de el au respins până în ultimul moment ideea salvării printr-un program de finanţare internaţională.

În primele trei luni ale anului, Trezoreria Spaniei a strâns deja echivalentul a 50% din nevoie de finanţare pentru acest an, iar băncile au suficiente lichidităţi pentru a-şi plăti dobânzile în următorii doi ani. De Guindos a pus volatilitatea pieţei pe seama îngrijorărilor legate de moneda euro.

"Sunt multe semne de întrebare privitoare la proiectul euro, mai ales în lumea anglo-saxonă. Ei îţi zic: «Când nu este Grecia, este Portugalia. Când nu este Portugalia, este Irlanda. Când nu este Irlanda, este Spania. Dacă nu Spania, atunci va fi Italia». Este greu să eviţi atacurile pieţei dacă se pune mereu sub semnul îndoielii moneda euro şi proiectul european."

Germania: "Mingea este acum în curtea guvernelor"

Joerg Asmussen, fost viceministru de finanţe al Germaniei şi în prezent membru în boardul Băncii Centrale Europene, a asigurat într-un interviu acordat publicaţiei The Wall Street Journal că greul crizei datoriilor a fost trecut de zona euro. El a menţionat că de acum guvernele trebuie să-şi rezolve singure problemele care au mai rămas.

"Mingea este în curtea guvernelor. Ele trebuie să acţioneze acum", a spus Asmussen. Şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde (foto), a avertizat însă, într-un interviu acordat aceleiaşi publicaţii, că Europa rămâne cel mai mare pericol pentru economia mondială.

Ea a notat că zona euro a făcut toţi paşii corecţi pentru a ieşi din criză, făcând referire la reformele din Spania şi Italia, lichiditatea asigurată de BCE şi acordul recent al liderilor europeni de a mări puterea de foc a fondului de salvare a zonei euro. "Măsurile s-au luat fragmentat, uneori prea lent. Dar dacă totul este pus cap la cap, reiese că au făcut foarte mult", a spus Lagarde.

Trei motive de îngrijorare

Ministrul a identificat trei motive principale de îngrijorare referitoare la Spania. Primul motiv priveşte capacitatea guvernelor locale de a respecta ţintele de reducere a deficitului bugetar. Al doilea este legat de impactul pe care îl are austeritatea asupra creşterii economice, când rata şomajului este de 23%, cea mai mare din zona euro.

Ultimul motiv are în vedere efectele pe care le are economia slabă asupra băncilor, împovărate cu credite nerentabile acordate înaintea imploziei bulei imobiliare, în 2008. Spania a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 8,5% din PIB, ţinta fiind de 6% din PIB. Guvernul s-a angajat să reducă deficitul la 5,3% din PIB în 2012 şi la 3% din PIB în 2013.