Va fi de acord Jeffrey Franks cu majorarea salariilor la ultima misiune în România?

În cadrul vizitei urmează să le fie prezentat autorităţilor române şi olandezul Erik Jan de Vrijer, desemnat de FMI să preia din vară funcţia de negociator-şef cu România.

Cea de-a cincea misiune de evaluare a FMI, prima din mandatul noului guvern condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, are ca miză particulară proiectul politic de reîntregire a salariilor bugetarilor, care au fost tăiate cu 25% la jumătatea anului 2010 cu acordul Fondului, dar şi alternativele pe care le are România pentru redresarea economiei. Consolidarea creşterii economice este, de altfel, obiectivul principal al noului program cu FMI şi Comisia Europeană, de tip preventiv, parafat anul trecut.

În condiţiile în care datele bugetare din primele luni ale anului nu sunt foarte favorabile, rămâne de văzut dacă autorităţile române vor reuşi să convingă FMI de sustenabilitatea creşterii salariilor.

După calculele Ministerului Finanţelor, creşterea salariilor bugetare cu 16%, în iunie, ar avea un impact bugetar de 2 mld. lei, în timp ce reducerea CAS cu 5% ar însemna un efort bugetar de 2,3 mld. lei, Franks s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul primului acord susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor legate de reducerea arieratelor. De asemenea, a lăsat la latitudinea preşedintelui Traian Băsescu şi a BNR alegerea soluţiei dramatice de ajustare din 2010 prin majorarea TVA cu cinci puncte procentuale în paralel cu tăierea salariilor.

Deficitul stă să sară din ţinte

Dacă anii trecuţi România a respectat ţintele trimestriale agreate cu FMI pentru deficitul bugetar, uneori cu sacrificarea investiţiilor, acum situaţia este mai delicată. Deficitul bugetar după două luni a fost de 2,7 mld. lei, reprezentând 0,44% din PIB, în timp ce ţinta setată cu FMI pentru primul trimestru este de 3,1 mld. lei.

Ca să se încadreze în ţinta agreată, Finanţele ar trebui să raporteze pentru luna martie un deficit de maxim 403 mil. lei. După ce în ianuarie s-a înregistrat un excedent de 1 mld. lei, în februarie deficitul exploda la 3,7 mld. lei, bugetul resimţind din plin consecinţele condiţiilor meteo nefavorabile, când jumătate din economie a fost blocată ca urmare a zăpezilor şi gerului. Datele bugetare finale vor fi cunoscute cel mai probabil miercuri, când vom afla şi ce s-a întâmplat cu arieratele, "eterna" problemă a României pentru care a solicitat în mod constant derogări de la Washington.

Nici în ceea ce priveşte privatizările, semnalele nu sunt foarte bune, majoritatea fiind întârziate. Până acum doar oferta de vânzare a 15% din Transelectrica s-a încheiat cu succes la sfârşitul lunii martie, în timp ce licitaţia pentru privatizarea Cupru Min a fost anulată, urmând ca procesul să fie reluat.

De altfel, Guvernul ar vrea să rediscute cu FMI lista companiilor de stat care vor fi listate la bursă, după cum a declarat Lucian Bode, ministrul economiei. Iar ordinea în care aceste societăţi vor fi vândute va depinde de propunerile intermediarilor selectaţi.

Managerii privaţi în companii de stat, un proiect cu frâna trasă

Ministerul Economiei estimează că, undeva în perioada iunie-iulie 2012, va fi instalat primul manager selectat pe criterii profesionale la conducerea unei companii de stat. Termenul rămâne însă destul de fluid întrucât depinde mult de găsirea persoanelor potrivite, de durata negocierii directe, dar şi de momentul în care aceşti oameni pot începe munca efectiv, în cazul în care sunt implicaţi în alte proiecte, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Economiei la solicitarea ZF.

"Procesul de recrutare a managerilor pentru companiile de stat este în derulare, fiind selectată compania de executive search pentru Hidroelectrica, Oltchim, Romarm şi Complexul Energetic Oltenia. De asemenea, este în analiză Electrica Furnizare."

Potrivit unui document guvernamental citat de Mediafax la sfârşitul lunii martie, lista scurtă de manageri privaţi la Hidroelectrica, Oltchim şi Romarm urma să fie definitivată până la 30 aprilie, iar cea pentru Electrica Furnizare până la 15 mai, etapă urmată imediat de numirea noilor directori, Pentru Complexul Energetic Oltenia, lista scurtă cu propuneri de candidaţi ar trebui să fie finalizată tot până la 15 mai.

Semne bune au venit în primul trimestru de la inflaţie, rata anuală ajungând în martie la un nou minim istoric, de 2,4%.

Vizita FMI vine într-un context politic destul de tensionat, Parlamentul urmând să discute luni moţiunea de cenzură înaintată de opoziţie împotriva cabinetului Ungureanu.

Franks s-a dovedit foarte înţelegător cu autorităţile şi în perioadele de criză politică, şi în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, acceptând să facă vizite extraordinare la Bucureşti sau să stabilească durata acestora în coordonare cu mişcări politice precum recenta înlocuire a lui Emil Boc cu Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de premier.

Evaluarea FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale se va derula în perioada 24 aprilie-7 mai.

Care este stadiul privatizărilor?

1. Privatizarea Oltchim Râmnicu Vâlcea - licitaţia ar urma să aibă loc la sfârşitul lunii mai (în întârziere, termenul iniţial - luna aprilie)

Oltchim, controlat de stat, va fi privatizat printr-o metodă combinată: negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, urmată de licitaţie cu ofertă în plic. În cursa pentru preluarea celui mai mare combinat chimic din România, Oltchim Râmnicu Vâlcea, s-au înscris grupul german Petro Carbo Chem (PCC), principalul acţionar minoritar al companiei, ruşii de la Tise, care au în spate Gazprom, dar şi două firme româneşti care nu figurau iniţial pe lista statului privind companiile interesate de Oltchim. Este vorba de Pegamont Ploieşti şi Aisa Invest, care au depus de asemenea oferte preliminare şi neangajante pentru a participa la privatizarea combinatului chimic.

2. Oferta publică iniţială (IPO) pentru 20% din Tarom - posibil la începutul lunii mai (în întârziere, termenul iniţial - luna aprilie)

Termenul până când trebuia lansată oferta este finalul lunii aprilie. Ministerul Transporturilor a semnat pe 16 decembrie contractul de intermediere pentru oferta publică iniţială de vânzare a 20% din acţiunile Tarom cu un consorţiu format din firmele de brokeraj Carpatica Invest şi Swiss Capital. Acest consorţiu a fost de altfel singurul care a depus ofertă pentru listarea Tarom. Consorţiul va încasa un comision fix de 1,99% din valoarea ofertei.

3. Oferta de vânzare a 15% din Transelectrica - încheiată cu succes la sfârşitul lunii martie

Oferta statului de vânzare pe bursă a 15% din acţiunile Transelectrica Bucureşti (TEL), compania care deţine monopolul transportului de energie din România, este prima tranzacţie reuşită a statului pe piaţa de capital după listarea Transgaz Mediaş (TGN) în decembrie 2007. Intermediarul ofertei a fost un consorţiu format din BCR, Swiss Capital şi Intercapital Invest.

4. Oferta de vânzare a 15% din Transgaz - posibil sfârşitul lunii mai (în întârziere, termenul iniţial - luna aprilie)

Oferta ar putea fi lansată cel târziu în luna mai, astfel că va fi depăşit termenul asumat (finalul lunii aprilie). Ministerul Economiei, prin OPSPI, a semnat în februarie contractul de intermediere cu consorţiul format din Raiffeisen Capital & Investment, Wood şi BT Securities, singurul care a participat la licitaţia din decembrie. Transgaz este una dintre companiile de stat profitabile, astfel că oferta va atrage interes, însă contează ce preţ va cere Guvernul.

5. Vânzarea unui pachet minoritar din Poşta Română (încă nu a fost demarată; termenul iniţial - luna aprilie)

Ministerul Comunicaţiilor a anulat procedura de atribuire a contractului de servicii de expertiză economică, tehnică şi juridică în vederea atragerii unui investitor strategic minoritar la Poşta Română din cauza unor vicii de procedură. A fost ratat termenul asumat, respectiv finalul lunii aprilie.

6. Privatizarea Cupru Min (va fi reluată)

Licitaţia pentru privatizarea Cupru Min a fost anulată. Ministerul Economiei şi Roman Copper, câştigătorul licitaţiei, nu au reuşit să ajungă la o înţelegere până la data limită la care trebuia să se semneze contractul de vânzare a Cupru Min pentru suma de 200,8 mil. euro. Din acel moment, Ministerul Economiei a anunţat că vrea să reia licitaţia. Canadienii de la Roman Cooper susţin că în continuare sunt pregătiţi să implementeze toate acţiunile şi investiţiile cerute de guvern, deşi ele nu au fost incluse în documentele iniţiale.

7. Listarea a 15% din acţiunile Romgaz până la finalul lunii iunie (uşor în întârziere)

Oferta, care s-ar putea ridica la 400 mil. euro, ar putea fi lansată cel mai devreme în iulie, iar dacă nu în septembrie. Ministerul Economiei a selectat consorţiul format din Goldman Sachs, Erste, BCR şi Raiffeisen Capital & Investment pentru a intermedia listarea la bursă a Romgaz, care ar putea fi cea mai mare listare din istoria bursei de la Bucureşti.

8. Listarea a 10% din Hidroelectrica (în întârziere)

Pachetul de 10% din Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, ar urma să fie listat la bursă în ultimul trimestru al acestui an. Deja intermediarii pentru această tranzacţie au fost aleşi, consorţiul condus de BRD, a doua bancă de pe piaţa locală, din care mai fac parte americanii de la Citigroup, francezii de la Société Générale şi Intercapital Invest, una dintre cele mai mari firme de brokeraj de retail de pe piaţa locală, urmând să se ocupe de aducerea Hidroelectrica în ringul bursier. Listarea Hidroelectrica a fost aprobată în adunarea generală a acţionarilor la finalul lunii ianuarie

9. Reluarea ofertei de vânzare a 9,84% din Petrom (incertă)

Statul nu a reuşit anul trecut să vândă 9,84% din acţiunile Petrom şi a promis că va încerca din nou în prima jumătate a acestui an, însă deocamdată nu se ştie când va fi reluată oferta Petrom şi mai ales cum.

10. Privatizarea CFR Marfă (incertă)

Iniţial, Guvernul pusese CFR Marfă pe lista companiilor pentru care urmează să se recruteze manageri noi din sectorul privat şi îşi asumase vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni. Strategia a fost schimbată însă după ultimele negocieri cu FMI, mergându-se acum pe varianta unei privatizări totale. CFR este însă o companie "sensibilă", iar procesul de privatizare va fi extrem de dificil.

11. Listarea a 10% din Nuclearelectrica (în întârziere)

Oferta Nuclearelectrica ar trebui să aibă loc cel târziu în decembrie 2012, dar este puţin probabil ca acest calendar să fie respectat. Guvernul a aprobat la finalul anului trecut listarea la bursă a 10% din acţiunile Nuclearelectrica, care vor fi emise într-o majorare de capital. Până la 21 mai sunt aşteptate ofertele brokerilor care vor intermedia listarea la Bursa de Valori Bucureşti.

12. Privatizarea Electrica Furnizare (încă nu a fost demarată)

Termenul până când trebuia lansată oferta este finalul lunii aprilie. Electrica Furnizare este nou înfiinţată şi a preluat activitatea de furnizare a energiei electrice desfăşurată anterior de Electrica SA. În decembrie, Ministerul Economiei a publicat un proiect de hotărâre de guvern privind începerea procesului de privatizare.

13. Listarea la bursă a unor pachete minoritare la cele trei filiale de distribuţie a energiei electrice controlate de stat (încă nu a fost demarată)

Statul mai deţine pachete majoritare de acţiuni la trei companii de distribuţie a energiei electrice (Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi Electrica Distribuţie Transilvania Nord).

Statul este presat să listeze cele trei companii, în condiţiile în care Fondul Proprietatea deţine participaţii minoritare, iar până la finalul anului statul trebuie să listeze pachete minoritare de acţiuni la toate companiile pe care le controlează, la care Fondul Proprietatea este acţionar minoritar.