Schimbările de pe scena politică a Europei şi agitaţia de pe pieţe pot afecta România. Influenţele negative sunt deocamdată limitate

Impactul schimbărilor politice din Franţa şi Grecia asupra României este greu de estimat acum, apreciază analiştii, efectele negative fiind reduse, cel puţin deocamdată, deşi marile pieţe financiare au fost deja cuprinse de nervozitate în perspectiva unei guvernări socialiste în Hexagon şi a eşecului înregistrat în alegerile de la Atena de forţele politice care susţin programul de reformă convenit cu creditorii externi.

Contagiunea cu acest curent de nervozitate s-ar putea manifesta pe canalele bancar, economic, dar şi psihologic, spun analiştii.

Pe piaţa valutară de la Bucureşti şi la Bursa de Valori volatilitatea a fost redusă ieri comparativ cu celelalte pieţe europene. Bursa a scăzut cu 0,73%, pentru a doua şedinţă consecutiv, iar leul a înregistrat oscilaţii modeste, închizând ziua uşor peste 4,4 unităţi în raport cu euro, într-o piaţă liniştită.

Cu perspective de creştere economică subţiate, România trebuie să-şi apere spatele în cazul unor mutaţii nefavorabile pe scena economică a Europei, în urma schimbării direcţiei politice spre stânga. Instabilitatea politică, schimbările de preşedinţi şi de partide provoacă turbulenţe pe pieţe, incertitudinile afectând bursele, evoluţia cursurilor valutare sau CDS-urile ţărilor. Iar Grecia rămâne în centrul atenţiei, noul tablou politic readucând în prim-plan specu­laţiile privind potenţiala ieşire a acestei ţări din zona euro.

Euro a atins un minim al ultimelor trei luni faţă de dolar după alegerile din Franţa şi Grecia, depreciindu-se cu 1%, la 1,2955 dolari pe unitate. Iar indicele bursei de la Atena a scăzut cu 7,6% în deschiderea şedinţei de tranzacţionare de ieri, ca urmare a rezultatului alegerilor parlamentare de duminică, cele mai afectate fiind acţiunile băncilor greceşti care sunt din ce în ce mai ameninţate de spectrul naţionalizării.

Brokerii cred că pieţele vor aştepta primele măsuri ale politicienilor aleşi şi anticipează o "ajustare" a discursurilor acestora mergând pe principiul "una sunt alegerile şi alta este guvernarea", ceea ce va linişti reacţia pieţelor.

Alegerile din Franţa şi Grecia au redat puterea politică socialiştilor, care se declară împotriva măsurilor de austeritate. Este foarte multă "ceaţă" şi pieţele sunt acum în aşteptare să vadă cum şi dacă se vor materializa noile politici în programele de guvernare.

Ce s-a schimbat în politica Europei

François Hollande a devenit duminică primul preşedinte socialist al Franţei, a doua mare economie din Europa, marcând o revenire a stângii la putere după 17 ani. El este adeptul aplicării unor măsuri de creştere economică şi vrea mai puţină austeritate. Iar Franţa este una din ţările cu care România are cele mai mari schimburi comerciale.

În Grecia principalele două partide, susţinătoare ale măsurilor de austeritate, nu au obţinut suficiente locuri în Parlament pentru a forma executivul. Marele câştigător a fost partidul de stânga radicală Syriza, care propune formarea unui Guvern care să renunţe la acordul cu FMI, decizie care ar conduce la ieşirea Greciei din zona euro şi la instabilitate pe plan european. Băncile greceşti controlează peste 15% din sectorul bancar românesc şi urmează să fie naţionalizate.

Dacă pieţele vor continua să reacţioneze negativ, România trebuie să se aştepte la ce este mai rău, inclusiv la imposibilitatea de a se mai putea împrumuta de pe pieţe la costuri sustenabile. Reintrarea Europei în recesiune nu mai este un subiect tabu, astfel că exporturile României, care au ajutat la ieşirea economiei din recesiune, vor fi afectate.

Este necesară aplicarea unor măsuri care să ferească România de riscuri majore, dacă situaţia se înrăutăţeşte în Europa. Şi nu ar fi indicat să punem un eventual eşec al României pe seama situaţiei externe. Investiţiile, fondurile europene şi locurile de muncă ar trebui să fie prioritare în acest an. Dar acestea sunt priorităţi invocate de ani de zile.

Ce spun analiştii

Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, consideră că, deocamdată, efectele negative asupra Romaniei sunt reduse, dând ca exemplu emisiunea de certificate de trezorerie pe un an de ieri, pentru care randamentul mediu a ramas nemodificat la 5,02%.

"Pentru România, contagiunea s-ar putea manifesta pe trei canale: bancar, economic şi al aşteptărilor. Contagiunea prin primul canal ar putea fi limitată prin intervenţia BNR pentru a susţine băncile locale care nu ar avea acces la finanţare suplimentară. Contagiunea prin canalul economic este redusă din cauză că schimburile comerciale cu Grecia sunt foarte mici. Al treilea canal afectează consumul (şi, în cele din urmă, producţia) în întreaga Uniune Europeană (dovadă încetinirea economică din T1 2012, generată de episodul de aversiune la risc şi de lichiditate redusă şi scumpă din T3-T4 2011)."

Este încă devreme să încercăm să estimăm ce impact vor avea asupra României aceste evenimente politice recente, dar recomandă aplicarea unor politici prudente din partea României, de natură să atenueze impactul unor posibile şocuri externe, susţine Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.

"Ar fi mai înţelept să aşteptăm pentru a vedea care dintre promisiunile lansate în campaniile electorale îşi vor găsi locul în programele de guvernare. Până la această clarificare, cred că participanţii la piaţă ar aprecia să vadă politici prudente din partea României, politici ce ar atenua impactul unor posibile şocuri externe."

La rândul său, Eugen Sinca, analist al BCR, spune că, în noile condiţii, este extrem de important ca România să continue acordul cu FMI şi UE, cu un accent special pe eficientizarea companiilor de stat. "Dacă România va respecta acordul cu FMI şi Uniunea Europeană, pieţele internaţionale vor face diferenţa între ţările aflate în plin proces de consolidare economică, printre care şi România, şi ţările vulnerabile. După implementarea timpurie a unor măsuri fiscale dureroase, dar necesare, România este una dintre puţinele ţări europene care dispune de spaţiu fiscal pentru impulsionarea creşterii economice în 2012, iar aceasta este o pledoarie pentru o relaţie bună cu partenerii financiari internaţionali şi în viitor."

România are mai multe "buffere" care o pot ajuta să se protejeze de tensiunile externe. Cursul de schimb flexibil poziţionează România într-o situaţie mai bună în faţa crizei, un alt atu fiind nivelul ridicat al rezervelor valutare. Tot­odată, continuarea programului cu FMI şi Comisia Europeană ar putea să prevină eventuale derapaje fiscale în anul electoral 2012.