Cine ar urma să plătească 1,5 mld. euro dacă se va confirma ajutorul de stat cu energia ieftină hidro? Fime din Cipru sau Olanda cu 4 angajaţi

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, declara ieri că firmele care au contracte preferenţiale cu Hidroelectrica ar putea să plătească amenzi şi să ramburseze toate sumele de care au beneficiat dacă ancheta Comisiei Europene stabileşte că aceste contracte au reprezentat ajutoare de stat. Surse din domeniu spun însă că un astfel de scenariu este greu de imaginat, din simplul motiv că cele mai multe dintre firmele care au priza cuplată la cea mai ieftină energie din România au acţionari necunoscuţi, înregistraţi în Cipru sau Olanda, care ani de-a rândul au susţinut orice guvern şi care nu au în România decât câţiva angajaţi şi niciun activ important. Practic, spun sursele, este greu de crezut că astfel de companii vor plăti sume care sunt cuprinse între 1 şi 2 miliarde de euro, care reprezintă de fapt diferenţa dintre preţul cu care au luat energia hidro faţă de preţul energiei tranzacţionată în piaţă de-a lungul celor zece ani de contracte directe.

“Anual Hidroelectrica a pierdut circa 200 de milioane de euro prin vânzarea energiei pe aceste contracte directe. Este foarte posibil ca ancheta pe care acum o desfăşoară Comisia Europeană să arate că a fost vorba de un ajutor de stat şi ca acele companii să fie obligate să plătească diferenţele”, spun surse din piaţă.

Potrivit datelor transmise de Hidroelectrica, în acest moment compania are în derulare 10 contracte directe cu următoarele firme: Alro, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT Ag, Euro PEC şi EFT România. De exemplu, în 2010, lista celor care luau direct energie hidro cuprindea mai multe companii, în afară de cele enumerate mai sus fiind prezente Mittal Steel Galaţi, Patinoarul Braşov, Societatea Naţională a Sării, CNH Petroşani, Luxten şi Electrica. Toate aceste contracte au fost încheiate la începutul anilor 2000, în timpul guvernării PSD, iar în 2010, în timpul PDL, cele mai mari dintre ele au fost prelungite până în 2018. Circa 70% din toată producţia de energie a companiei merge pe aceste contracte directe.

În afară de Alro Slatina, care are peste 2.500 de angajaţi, cea mai mare parte a companiilor care compun lista de clienţi ai Hidroelectrica lucrează cu câteva zeci de oameni.
Energy Holding, afacere pusă pe picioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu (PSD), a avut în 2010 afaceri de 154 de milioane de euro cu 51 de angajaţi.

Acum firma este controlată potrivit datelor oficiale de un vehicul de investiţii olandez, Marken Investment & Trading. Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustries au avut în 2010 afaceri de 142 de milioane de euro, respectiv 124,4 milioane de euro, cu numai 13, respectiv 18 angajaţi. Ambele sunt controlate de grupul elveţian Alpiq, dar nu de puţine ori şi ale au fost asociate cu omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Energy Financing Team a raportat în 2010 un business de 96,5 milioane de euro cu numai 4 angajaţi. Acţionarii companiei sunt înregistraţi în Cipru.

“Este foarte greu de crezut că aceste firme care nu au nimic în România, care au acţionari ascunşi, care au sprijinit orice guvern, şi care au doar câţiva angajaţi aici şi niciun activ vor plăti statului român cele 1-2 miliarde de euro pe care le datorează”, au precizat aceleaşi surse.

În acest moment nu există un calcul oficial privind sumele de bani care au ocolit conturile Hidroelectrica prin faptul că firma a ales să-şi vândă energia direct, în loc să o tranzacţioneze transparent pe bursa de energie. În total, potrivit unor calcule ale ZF bazate pe informaţiile livrate de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, bursa de energie OPCOM sau pe declaraţiile făcute de-a lungul anilor de mai mulţi oameni politici de vârf, câştigurile care nu au intrat în companie prin vânzarea energiei pe aceste contracte şi nu pe bursă se ridică la peste 1,5 miliarde de euro în perioada 2001-2010. La începutul acestui an, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, declara că Hidroelectrica pierde anual între 175 şi 275 de milioane de euro de pe urma acestor contracte directe.

CE a anunţat în aprilie că a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale. Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.