Germania şi Franţa pun miere şi oţet pe rănile Greciei. Grecii se tem însă de ce-i mai rău şi fug cu banii din bănci

Noul preşedinte al Franţei François Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au declarat că sunt hotărâţi să păstreze Grecia în zona euro. Însă nici grecii nu cred prea mult în şansele lor în uniunea monetară şi au retras de la bănci 700 de milioane de euro în doar o zi, riscul fiind ca teama să se transforme într-o panică fatală pentru creditorii eleni slăbiţi de criză.

Alegerile parlamentare din 6 mai, în care populaţia a votat clar împotriva austerităţii, au aruncat Grecia în haos politic, eşecul liderilor principalelor partide şi al preşedintelui de a forma un nou guvern după nouă zile de negocieri îndreptând statul spre noi alegeri. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, mentorul lui Merkel, a caracterizat votul ca fiind un referendum privitor la rămânerea Greciei în zona euro şi a avertizat că termenii acordurilor de bailout la care s-a angajat Atena nu sunt negociabili.

"Acesta este un program de ajutor pregătit până la ultimul detaliu, nu-l putem renegocia. Grecia trebuie să fie pregătită să accepte ajutorul. Cei care câştigă alegerile trebuie să decidă dacă acceptă condiţiile sau nu", a afirmat Schaeuble, citat de AFP.

Oficialul german a pus pe jar media şi pieţele săptămâna trecută declarând că zona euro poate supraviaţui ieşirii Greciei, situaţie pe care liderii europeni refuzau să o ia în considerare în urmă cu un an.

"Dacă Grecia - iar aceasta este dorinţa majorităţii - vrea să rămână în zona euro, atunci trebuie să accepte condiţiile. Altfel nu se poate. Niciun candidat responsabil nu poate ascunde aceasta electoratului. Dacă putem ajuta cu măsuri adiţionale, bilaterale, aceasta este o altă problemă", a mai spus Schaeuble.

Sondajele arată că stânga radicală va obţine şi mai multe mandate decât a câştigat la alegerile din 6 mai, situaţie care a redus încrederea în capacitatea Greciei de a rămâne în zona euro, lovind puternic cotaţiile pe bursele europene şi cursul euro, scrie Thomson Reuters.

Ideea germanului este întărită acum de ministrul italian al industriei Corrado Passera, care a asigurat miercuri că euro poate supravieţui ieşirii Greciei din zona euro.

"Europa nu a putut gestiona problemele Greciei, iar acum îi cere angajamente probabil imposibil de respectat", a explicat Passera.

Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanţe: "Acesta este un program de ajutor pregătit până la ultimul detaliu, nu-l putem renegocia"

Posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro a fost evocată chiar şi de directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde.

"Dacă angajamentele nu sunt respectate, trebuie făcute anumite ajustări, adică finanţare suplimentară, timp supli­mentar şi mecanisme de ieşire, ieşire care trebuie să fie ordonată în acest caz", a spus Lagarde la postul de televiziune francez France 24. Ea a avertizat că ieşirea statului elen din zona euro, una dintre opţiunile care trebuie luate în considerare, va fi extrem de costisitoare şi riscantă. "S-au angajat la reforme importante, au făcut multe sacrificii. Dar toate s-au împotmolit în neînţelegerile politice profunde, iar aceasta este foarte păgubitor pentru greci", a adăugat şefa FMI. Instituţia a acordat Greciei un împrumut de 30 miliarde euro în mai 2010 şi unul de 28 miliarde euro în martie.

Grecii fug cu banii din bănci

Între timp, în Grecia, populaţia se pregăteşte pentru ce e mai rău. Grecii au retras numai luni din bănci peste 700 milioane de euro, reiese din discuţiile dintre preşedintele ţării, Karolos Papoulias, şi liderii partidelor cu ocazia cărora şeful statului a transmis un avertisment al băncii centrale că teama populaţiei s-ar putea transforma în panică.

"Băncile nu mai au putere. Guvernatorul mi-a spus că nu există panică, dar există o teamă puternică, care se poate transforma în panică. Retragerile şi ieşirile până la ora 16:00, când am vorbit cu el, se situau la 700 milioane de euro. El se aşteaptă la ieşiri totale de circa 800 de milioane de euro", a spus preşedintele.

Grecii retrag bani din bănci aparent din cauza temerilor faţă de o devalorizare rapidă în cazul în care ţara părăseşte zona euro, arată transcriptul negocierilor avute luni de Papoulias cu liderii politici. Retragerile de luni au depăşit însă cu mult ritmul în care grecii au scos bani din bănci de la începutul crizei datoriilor în 2009, notează The Wall Street Journal.

Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional: "Dacă angajamentele nu sunt respectate, trebuie făcute anumite ajustări"

În ultimii doi ani ieşirile s-au situat de obicei la 2-3 miliarde de euro lunar, însă în ianuarie au depăşit 5 miliarde de euro. Potrivit ultimelor date ale băncii centrale, depozitele totale ale companiilor şi populaţiei în Grecia se ridicau la 165,36 miliarde de euro la finalul lunii martie. La sfârşitul anului 2009 aceste depozite totalizau 245 miliarde de euro.

Cu capitalul în mare parte distrus de programul de restructurare a datoriilor suverane elene încheiat recent - cea mai mare restructurare din istorie a datoriilor unui stat - şi deoarece au pierdut în urmă cu mult timp accesul la finanţare de pe piaţă, băncile elene nu pot face faţă retragerilor masive de depozite, notează MarketWatch.

Soluţia Merkollande pentru Europa şi Grecia

Prima întâlnire dintre Hollande şi Merkel a adus şi primele declaraţii comune ale celor mai puternici politicieni ai Europei referitoare la criza din regiune. Ei au anunţat că vor lua în considerare măsuri de stimulare economică pentru Grecia atât timp cât grecii respectă cererile de auste­ritate de care este condiţionată rămânerea ţării în zona euro.

"Grecia poate sta în zona euro, iar cetăţenii greci vor vota pentru exact aceasta", a declarat Merkel. Cancelarul a dat dovadă de aceeaşi încredere atunci când fostul premier grec George Papandreou a anunţat anul trecut că va organiza un referendum naţional pe tema acceptării austerităţii cerute de creditorii interna­ţionali. Ca acum, şi atunci miza votului a devenit, la presiunile Germaniei, rămâ­nerea ţării în zona euro. Papandreou a demisionat în cele din urmă, după ce a renunţat la referendum, pentru a face loc unui guvern de unitate naţională.

"Respect votul grecilor oricare ar fi acesta. Responsabilitatea mea este însă de a trimite Greciei un semnal. Grecii trebuie să ştie că vom veni cu măsuri de creştere care le vor permite să rămână în zona euro", a spus Hollande.

Referitor la Europa, el a spus că regiunea are nevoie atât de disciplina bugetară prescrisă de Germania, dar şi de mecanisme care să asigure creşterea economică.

"Tot ceea ce poate contribui la creştere trebuie pus pe masă de toţi. Creşterea nu trebuie să fie doar un cuvânt, ci să devină măsuri tangibile", a continuat Hollande.

François Hollande, preşedintele Franţei: "Respect votul grecilor oricare ar fi acesta"

Urcă tensiunea

Banca Centrală Europeană (BCE) refuză tot mai hotărât cererile de lichiditate ale băncilor greceşti, ceea ce le creşte dependenţa de finanţarea dată de banca centrală elenă, scrie publicaţia olandeză Het Financieele Dagblad, care citează "surse de la Bruxelles".

Potrivit acestora, lichidităţile obţinute de băncile din Grecia de la BCE sunt în prezent cu peste 50% sub nivelul de 73 miliarde euro din ianuarie.

BCE ar reduce susţinerea pentru Grecia întrucât statul întârzie recapitalizarea sistemului bancar elen, deşi a primit fonduri de 25 de miliarde de euro în acest scop, scrie Kathimerini.

Situaţia ar putea avea implicaţii şi pentru România, deoarece aici sunt prezente şase bănci greceşti, respectiv EFG Eurobank, prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece, prin Banca Românească, Emporiki Bank, deţinută de Crédit Agricole şi ATEBank.

Băncile greceşti sunt dependente de împrumuturile băncii centrale pentru a refinanţa 20% din activele lor, potrivit datelor Băncii Greciei. BCE a explicat de mai multe ori că poate da împrumuturi doar "partenerilor solvenţi şi doar contra garaţii adecvate".

Ca răspuns la informaţiile vehiculate de presă, BCE a anunţat că va continua să sprijine băncile greceşti.