Şeful ArcelorMittal Galaţi: Turcia se industrializează destul de rapid, competiţia începe să influenţeze şi România

Limitele există doar în mintea noastră, iar dacă vestea proastă este că acum este dificil, iar zilele luminoase din trecut nu se vor mai întoarce, sunt şi veşti bune. Este doar o parte din filozofia noului director general al combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi Bruno Ribo.

Au trecut mai puţin de patru luni de când Bruno Ribo a preluat funcţia de şef al combinatului de la Galaţi. Îşi ştie însă foarte clar obiectivele mandatului: securitatea muncii - o politică importantă la nivelul întregului grup -, asigurarea calităţii operaţiunilor şi a serviciilor pentru clienţi - într-un mediu economic complet schimbat comparativ cu trei ani în urmă - şi creşterea eficienţei, combinată cu reducerea costurilor - ţintă pentru atingerea căreia compania va continua investiţiile în echipamente mai performante.

"Securitatea muncii este o politică generală a întregului grup (...)", spune Ribo.

În anii '80 - '90, la fosta Sidex se înregistrau între 10 şi 15 decese în accidente de muncă anual, scrie revista BUSINESS Magazin. Anul trecut s-au petrecut 12 accidente de muncă, niciunul fatal, şi a fost cel mai bun an din acest punct de vedere din toată istoria combinatului.

Al doilea obiectiv este asigurarea calităţii produselor şi a serviciilor prestate pentru clienţi. Al treilea obiectiv al mandatului lui Ribo este creşterea eficienţei, în paralel cu reducerea costurilor. Pentru asta combinatul investeşte în echipamente mai bune şi a redus nivelurile ierarhice în vederea unei mai bune cooperări între departamente.

"Ne pregătim managerii să aibă mai multă iniţiativă, să coopereze cu mai multe departamente. Succesul va veni din echipele de angajaţi români, deoarece expaţii, aşa cum sunt şi eu, stau aici temporar. Mi s-a spus că din punctul de vedere al resurselor umane schimbarea de la ArcelorMittal Galaţi este cea mai mare dintre toate companiile din România. De exemplu, la tablele groase rebuturile sunt la o treime de cât erau înainte. Angajaţii s-au implicat mai mult, deci acum vedem rezultatele. Prin aceste transformări obţinem schimbarea", adaugă Ribo.

Indicatorul lui Ribo

Criza economică mondială a afectat puternic piaţa oţelului, care este o materie primă de bază, deci un indicator economic. "Când economia scade, şi piaţa oţelului scade", spune Ribo, iar asta se vede limpede în pieţele importante ale combinatului de la Galaţi.

ArcelorMittal Galaţi vinde o treime din ce produce în România, o treime în Turcia şi o treime în alte state europene şi din Orientul Apropiat.

Potrivit lui Ribo, pieţele din bazinul Mării Negre s-au schimbat total din 2008 încoace, iar din 2009 combinatul se află într-un proces de transformare prin care se concentrează pe activităţile de bază şi îşi protejează porţiunea de piaţă în acest context global dificil.

"Turcia se industrializează destul de rapid, este creştere acolo, dar este o ţară de patru ori mai mare ca România. Competiţia în Turcia este mare şi începe să influenţeze şi România. Dar Turcia exportă masiv, iar dacă piaţa din Europa scade, asta influenţează tot lanţul. Anul 2013 nu va fi mai bun în Europa, din punctul de vedere al comenzilor, ca 2012. Încercăm să supravieţuim în acest mediu competitiv", adaugă Ribo.

ArcelorMittal Galaţi nu a publicat încă rezultatele financiare pentru anul trecut, dar Ribo spune că pierderile din 2011 au fost "semnificative", mai ales în ultimul trimestru. În primul trimestru din acest an a fost cam la fel ca în ultimele trei luni din 2011, iar datele pentru trimestrul al doilea al acestui an, deşi sunt mai bune decât cele din primele trei luni, arată tot negativ.

"O parte din pierderi au venit pentru că a trebuit să cumpărăm energie electrică din altă parte decât de la sursa tradiţională (Hidroelectrica - n. red.). Apoi, a fost o iarnă grea. De exemplu, Dunărea a fost blocată de gheţuri timp de trei săptămâni. Asta în condiţiile în care noi livrăm 75% din ce producem pe nave care circulă pe Dunăre. În aceste condiţii, a trebuit să organizăm o logistică separată şi am evitat închiderea combinatului, dar costul a fost că tot ce am produs în acea perioadă a stat în depozite din cauză că Dunărea a fost impracticabilă. Era foarte greu să le explicăm asta clienţilor. Avem competitori în Ucraina, iar ucrainenii au curăţat Dunărea mai repede ca aici", spune Ribo.

Alte preţuri

ArcelorMittal Galaţi nu mai cumpără electricitate de la Hidroelectrica, iar acum este nevoit să facă achiziţii spot de pe bursa de energie OPCPM. Desigur, la alte preţuri.

Pe de altă parte, Comisia Europeană investighează un posibil ajutor de stat pe care combinatul l-ar fi primit cumpărând energia la preţuri mai mici de la Hidroelectrica.

"Nu avem un contract nou (de achiziţie a energiei - n. red.), o cumpărăm de pe PZU (piaţa spot a OPCOM - n. red.) la preţuri mai mari ca în 2011. Problema este că PZU nu oferă predictabilitate şi stabilitate, or, noi de aşa ceva avem nevoie. (...) Vom colabora cu Comisia Europeană şi vom demonstra că nu am primit ajutor de stat", potrivit lui Ribo.

În urmă cu cinci ani ArcelorMittal Galaţi a fost acceptat în proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4 pe platforma centralei de la Cernavodă. Scopul combinatului era de a avea energie la un preţ predictabil şi competitiv, având în vedere că anual consumă 1,7 TWh cam jumătate din cât consumă cel mai mare consumator de energie din România, Alro Slatina. Potrivit lui Ribo "de energie depinde acum viitorul acestui combinat".

Problema este că proiectul de la Cernavodă trenează, numai dacă luăm în calcul că reactoarele 3 şi 4 ar fi trebuit să fie funcţionale în 2015. Cel mai recent termen avansat de autorităţi pentru finalizarea acetui proiect este 2019-2020. Chiar şi aşa, Ribo spune că "nu este nicio pierdere, de vreme ce stăm în acest proiect", pentru că "este în linie cu viziunea noastră pe termen lung".

În ultimii şase ani la ArcelorMittal Galaţi au fost investite aproximativ 500 milioane de euro, iar cea mai recentă mare investiţie a fost derulată anul trecut, în furnalul 5, valoarea ei ajungând la aproape 80 milioane de euro.

Ce planuri are pentru anul în curs?

Va culege rezultatele investiţiei în furnalul 5, cel mai mare din România şi unul dintre cele mai mari din Europa, care asigură o producţie de două milioane de tone de oţel pe an, şi va investi "pentru sustenabilitate". În paralel, numărul de salariaţi ai combinatului va continua să scadă pentru că "este nevoie".

"În 2011 au plecat 1.000 de oameni, dar vor mai pleca. De exemplu, crezi că ai nevoie pentru mentenanţă de un lăcătuş şi de un sudor, fiecare pierzând timp aşteptându-l pe celălalt? Or acelaşi angajat nu poate să facă ambele lucuri?", spune Ribo, adăugând că la Galaţi trebuie închise diferenţele în privinţa eficienţei comparativ cu alte combinate ale ArcelorMittal din Europa.

Care este numărul suficient de angajaţi? Este o limită? "Domnul Mittal spune că nu există limite, limitele sunt doar în capetele noastre", răspunde Ribo. În 2001 la Sidex lucrau aproape 27.600 de oameni. Acum sunt puţin peste 9.000.

Potrivit lui Ribo, un muncitor din cele mai eficiente combinate din Europa produce de patru ori mai mult decât unul în România, dar unele diferenţe sunt structurale şi nu pot fi corectate.

"Lucrăm la acele diferenţe care nu sunt structurale. Nu putem creşte salariile pentru că nu putem creşte costurile fixe din cauza situaţiei economice mondiale. Zilele luminoase din trecut nu se vor mai întoarce. Vestea proastă este că acum este mai dificil. Vestea bună este că avem succes în anumite zone, adică în zona securităţii muncii, a serviciilor pentru clienţi şi avem costuri mai bune decât în 2008", adaugă directorul general al combinatului.

La 11 ani de la privatizare (Sidex a fost privatizat în vara lui 2001), la un preţ de 70 milioane de dolari, care este valoarea actuală a fostului Sidex?

"Este o întrebare cu 100 de răspunsuri. Domnul Mittal nu vrea să se retragă din niciun business din România, are o legătură emoţională cu România, pentru că aici este primul combinat pe care l-a cumpărat în Europa. El pune accent pe management să schimbe situaţia. Noi trebuie să nu mai pierdem bani, deşi ultimii trei ani au fost negativi. Nu este o situaţie simplă şi nici uşoară. Soluţia este transformarea. Trebuie să creştem productivitatea muncii", spune Ribo.