Curtea de Apel Bucureşti admite proba audio depusă de Sorin Ovidiu Vîntu şi cere lămuriri de la SRI

Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă recursurile făcute de procurori, de Sorin Ovidiu Vîntu şi de Ion Ilie Cezar în dosarul în care cei doi sunt acuzaţi de şantajarea lui Sebastian Ghiţă au admis ca probă o înregistrare audio dintre Sorin Enache şi Ghiţă, despre care Vîntu a arătat în sala de judecată că ar demonta acuzaţiile procurorilor privind şantajul şi ar scoate la iveală "adevărata chintesenţă a dosarului".

Instanţa a dispus emiterea unei adrese către SRI prin care se solicită acestei instituţii să confirme sau să infirme veridicitatea înregistrării despre care Sorin Ovidiu Vîntu susţine că o are de la un pretins angajat al Serviciului.

Magistraţii vor cere SRI să spună dacă înregistrarea audio dintre Sebastian Ghiţă şi Sorin Enache a fost făcută de către instituţie, în baza normelor legale în vigoare, şi dacă ea datează din perioada producerii faptelor judecate în acest dosar.

În continuare, Curtea de Apel Bucureşti i-a audiat pe Sorin Ovidiu Vîntu, care a reiterat în faţa magistraţilor declaraţiile date în faza urmăririi penale şi la judecătorie, şi pe Ion Ilie Cezar.

Instanţa a stabilit următorul termen de judecată în 7 iunie, când este aşteptat un răspuns de la SRI şi va fi citată Sabina Antoniu, martoră propusă de Ion Ilie Cezar, despre care avocatul acestuia a arătat că la momentul faptelor era secretară la Realitatea Media şi ar fi asistat atunci la discuţia premergătoare flagrantului dintre Cezar şi Ghiţă.

Înregistrarea audio a unei discuţii dintre Sebastian Ghiţă şi Sorin Enache a fost depusă, joi, la instanţă de avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Iinstanţa i-a cerut detalii despre această probă lui Sorin Ovidiu Vîntu, care a arătat că suportul pe care se afla înregistrarea i-ar fi fost "aruncat" pe geamul maşinii când se afla la un stop la semafor, de un presupus angajat SRI.

Vîntu a admis că nu are certitudinea că cel care i-a dat această înregistrare este angajat al Serviciului Român de Informaţii, dar a arătat că ea ar fi fost făcută la momentul la care SRI a operat interceptările în dosarul de şantaj.

"Înregistrarea provine de la SRI. Mi-a înmânat-o cineva la un stop înainte de a-mi fi luat permisul. Un personaj pe care nu-l cunosc. Un bărbat, suspectez, după silueta văzută de la spate. Am verificat empiric dacă vocile corespund. Sunt şi securişti de bine acolo", au fost răspunsurile date de Vîntu la întrebările succesive ale instanţei.

"Cred că personajul era de acolo (SRI, n.r.), nu am o certitudine. Probabil acel domn, nemulţumit fiind, probabil, s-a decis să mă ajute", a precizat Vîntu, după ce instanţa l-a întrebat din nou de unde are înregistrarea.

Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 3 februarie, condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la şase luni de închisoare cu executare şi a lui Ion Ilie Cezar la cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Decizia a fost contestată atâ de procurori, cât şi de Vântu şi Ion Ilie Cezar. Recursul se judecă de Curtea de Apel Bucureşti, potrivit noilor reglementări privind accelerarea reformei în justiţie.

Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată în 23 mai 2011, în stare de arest, pentru şantaj.

Cei doi au fost arestaţi preventiv în 29 aprilie 2011 şi eliberaţi în 16 iunie 2011 de o instanţă a Tribunalului Bucureşti.

Potrivit acuzării, în perioada martie - aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar prin ameninţarea cu uciderea lui Sebastian Ghiţă, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.

Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit, au precizat procurorii.