„BET-ul“ politic: cum şi-au pus amprenta asupra bursei guvernele care s-au succedat în ultimii 15 ani

Teoria spune că guvernările de dreapta sunt mai favorabile pentru piaţa de capital decât cele de stânga. Totuşi, privind istoria de după 1990 a bursei de la Bucureşti, brokerii ar fi trebuit să desfacă sticlele de şampanie după ce guvernul propus de Victor Ponta a fost validat de Parlament, în urmă cu două săptămâni. Între timp, indicele BET a pierdut 12%. Ce trebuie să facă Ponta pentru ca bursa să repete în mandatul său evoluţia din perioada Năstase?

Bursa de la Bucureşti a avut de departe cea mai bună evoluţie în timpul guvernului PSD condus de Adrian Năstase (decem­brie 2000 - decembrie 2004), perioadă în care indicele BET, care urmă­reşte principalele zece companii listate, a crescut de opt ori, iar indicele SIF-urilor BET-FI a urcat de 14 ori. Cu alte cuvinte, cine ar fi cumpărat acţiuni la învestirea în funcţie a lui Adrian Năstase şi-ar fi înmulţit banii de peste zece ori până la finalul mandatului său.

În timpul guvernului condus de liberalul Călin Popescu-Tăriceanu bursa a atins maximele istorice, dar a avut şi cea mai mare cădere, astfel că la finalul mandatului său, în decembrie 2008, indicele BET era cu 35% mai jos decât în momentul în care alianţa D.A. (PNL şi PD) a venit la guvernare, prevestind astfel criza economică puternică în care România a intrat la finalul lui 2008.

Guvernele conduse de democrat-liberalul Emil Boc au avut de gestionat criza economică, dar măsurile luate nu au reuşit să aducă foarte mult optimism pe bursă. Demisia lui Boc pe data de 9 februarie 2012 a găsit indicele BET cu 78% mai sus decât la finalul lui 2008, când fostul primar al Clujului a preluat administrarea ţării.

Cu un mandat de doar două luni şi jumătate, guvernul Mihai Răzvan Ungureanu nu a reuşit să-şi lase amprenta pe bursă.

Desigur că evoluţia bursei a fost influenţată puternic în toată această perioadă de evoluţia pieţelor externe, însă şi deciziile luate pe plan intern au avut consecinţe majore pe piaţă. De exemplu, aderarea României la NATO şi semnarea acordului de aderare la Uniunea Europeană, ambele în timpul guvernării Năstase, au contribuit semnificativ la atragerea investitorilor străini, inclusiv pe bursă. Guvernarea Tăriceanu a început cu introducerea cotei unice de impozitare, care a stimulat mediul economic şi a susţinut în prima fază creşterea puternică a bursei, dar a fost marcată şi de cheltuieli foarte mari pentru creşterea salariilor şi a pensiilor, care au contribuit apoi la accentuarea efectelor crizei internaţionale pe plan local.

De guvernele lui Emil Boc se leagă încheierea acordului cu FMI, care a adus în primăvara lui 2009 un plus de încredere pe bursă şi a susţinut revenirea acţiunilor, dar şi tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA la 24%, care au sugrumat revenirea economică şi au tăiat elanul pieţei de capital.

PSD le cerea investitorilor impozit de 1%, "liberalul" Vlădescu l-a urcat la 16%

Deşi în teorie social-democraţii susţin ca persoanele cu venituri mari să plătească şi impozite mai mari, în timpul guvernării PSD investitorii de pe bursă au plătit cel mai mic impozit pe câştigurile obţinute pe bursă, de 1%.

În schimb, Sebastian Vlădescu, al doilea ministru de finanţe din guvernul Tăriceanu, considerat un liberal, a fost cel care a introdus impozitul de 16% şi pe piaţa de capital. A rămas celebră motivaţia lui că "un investitor pe bursă nu este mai important decât cineva care are o cârnăţărie", care i-a revoltat pe investitorii de pe bursă şi a determinat prima grevă a investitorilor.

În 2010, tot în mandatul lui Vlădescu, de această dată în guvernul condus de Emil Boc, a fost introdusă obligativitatea ca investitorii de pe bursă şi în fonduri mutuale să depună trimestrial declaraţii la Fisc cu veniturile obţinute pe piaţa de capital. Această nouă piedică pusă investitorilor i-a determinat pe mulţi să renunţe la tranzacţiile bursiere.

Principalele evenimente din istoria de 17 ani a BVB se leagă tot de PSD

Bursa de la Bucureşti a fost redeschisă în 1995 de preşedintele Ion Iliescu, iar "cuponiada" lui Nicolae Văcăroiu a făcut ca dintr-odată milioane de români să devină acţionari la mii de companii şi a oferit marfa care s-a tranzacţionat apoi pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi pe bursa RASDAQ.

Tot Văcăroiu a semnat decretul de înfiinţare a celor cinci SIF-uri (fostele fonduri ale proprietăţii private - FPP), care au preluat 30% din activele deţinute de stat în economie. SIF-urile au fost timp de zece ani cele mai fierbinţi acţiuni de pe bursă.

Petrom şi BRD, cele mai mari companii de pe bursă, au fost listate în 2000 şi 2001.

Evoluţia indicelui BET de la lansare şi "rezultatele" fiecărui premier

În schimb, în dreptul guvernului Tăriceanu au rămas listările Transelectrica şi Transgaz şi înfiinţarea Fondului Proprietatea (FP), care acum este principala atracţie a bursei de la Bucureşti.

Guvernul Boc şi-a asumat un program foarte ambiţios de privatizări prin bursă, care prevede vânzarea unor pachete de câte 15% din acţiunile Transgaz, Romgaz şi listarea Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. El nu a reuşit însă să ducă la capăt aceste listări, rămânând doar cu eşecul vânzării unui pachet de 9,84% din Petrom. Din programul asumat de Boc s-a realizat doar vânzarea a 15% din acţiunile Transelectrica, pe care şi-a asumat-o însă guvernul Ungureanu.

Astfel, Victor Ponta are şansa de a rămâne în istorie ca prim-ministrul care a derulat cel mai amplu program de listări, asta dacă va duce la capăt ofertele Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, programate pentru acest an.

Statul a selectat deja intermediari pentru aceste oferte şi pentru unele dintre ele au început deja pregătirile, iar Fondul Monetar Internaţional (FMI) va presa probabil pentru finalizarea lor.

Investitorii mai aşteaptă de la noul guvern şi simplificarea declarării şi a plăţii impozitului pe câştigurile din vânzarea acţiunilor.

Ce aşteaptă bursa de la noul guvern?

Măsuri de stimulare a economiei care să susţină creşterea companiilor locale şi implicit rezultate mai bune care să se vadă şi în evoluţia acţiunilor companiilor locale listate.

Realizarea listărilor asumate de precedentele guverne. Listarea Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, asumate în acordul cu FMI, ar trebui să aducă un interes mai mare din partea investitorilor străini pentru bursa locală.

Oferirea unor facilităţi pentru investitorii mici care subscriu în ofertele publice, pentru a stimula atragerea mai multor români ca să investească pe bursă, după modelul polonez.

Eliminarea obligativităţii completării declaraţiilor trimestriale cu profiturile obţinute din tranzacţii pe bursă şi din investiţii în fonduri mutuale. Această măsură introdusă în 2010 a determinat plecarea multor investitori de pe bursă.

Pe termen lung, îmbunătăţirea legislaţiei pieţei de capital astfel încât drepturile acţionarilor să fie mai bine protejate şi să fie eliminate reglementările ambigue, care pot fi interpretate.

Conducere profesionistă la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), care să fie aleasă pe criterii de competenţă şi nu pe criterii politice.