Se sparge balonul Facebook? Reţeaua de socializare a pierdut peste 10 mld. $ din capitalizare în jumătate de oră
Acţiunile Facebook s-au prăbuşit în debutul şedinţei de ieri de pe bursa americană NASDAQ, deschizând la 36,5 de dolari, cu 4% sub preţul din oferta publică iniţială (38 de dolari) încheiată vineri, iar vânzările masive ale investitorilor au trimis cotaţiile pe tobogan până la un minim de 33 de dolari.
Astfel, investitorii care au cumpărat acţiuni în oferta publică iniţială, în valoare de 16 miliarde de dolari, şi nu au vândut vineri, în prima zi, au pierdut peste 10% din banii investiţi. Cei care au cedat ispitei şi au cumpărat în prima zi la preţuri care au ajuns şi la 42 de dolari/acţiune au pierdut aproape 20%.
Astfel, oferta Facebook a devenit în doar două zile un eşec de proporţii pentru cei care au cumpărat acţiuni, chiar dacă unii analişti internaţionali continuă să susţină că a fost un succes pentru companie şi pentru principalii acţionari ai acesteia, care au reuşit să vândă acţiunile la preţul maxim.
Scăderea de ieri a acţiunilor este surprinzătoare prin amplitudine şi prin faptul că vine la doar câteva zile după listare, însă ea este răspunsul la o întrebare pe care mulţi şi-o pun încă din martie, când reţeaua de socializare şi-a publicat primele documente în vederea listării: nu este prea mare o evaluare de 100 de miliarde de dolari pentru o companie cu venituri de 3,7 miliarde de dolari şi profit de 1 miliard de dolari? Tot mai mulţi investitori au început să-şi pună această întrebare, având în vedere că Facebook nu a reuşit să vină deocamdată cu o soluţie pentru creşterea veniturilor. La 900 de milioane de utilizatori (lunar) în întreaga lume, jumătate din venituri provin de la cei circa 188 de milioane de utilizatori din SUA şi Canada, pieţe saturate unde e tot mai puţin loc de creştere. În schimb, pieţele emergente, care susţin creşterea numărului de utilizatori, nu reuşesc să genereze şi venituri mai mari pentru Facebook.
Astfel, sunt tot mai multe speculaţii că Facebook va începe să taxeze unele servicii care acum sunt gratuite sau să ofere instrumente de promovare mai agresive pentru companii, ceea ce i-ar putea creşte veniturile, dar în acelaşi timp i-ar putea determina pe unii utilizatori să devină inactivi, chiar dacă ştergerea conturilor este deocamdată imposibilă.
Printre motivele identificate pentru evoluţia slabă a acţiunilor Facebook după listare este şi faptul că acţiunile erau deja "semi-listate", deoarece se tranzacţionau prin platforme dedicate companiilor necotate, iar în acţionariatul Facebook au intrat în ultimii ani numeroase fonduri de investiţii, dar şi investitori instituţionali. Tocmai aceşti investitori s-au grăbit să vândă, fie în IPO, fie după listare direct pe bursă, punând presiune asupra preţului, în timp ce la cumpărare nu a existat susţinere. Banca de investiţii Morgan Stanley, principalul intermediar al listării Facebook, a fost nevoită chiar să cumpere acţiuni în şedinţa de vineri pentru a ţine preţul peste 38 de dolari, însă probabil că luni nu au mai putut ţine acest nivel din cauza presiunii mari la vânzare. Dezechilibrul dintre cerere şi ofertă a apărut chiar înainte de finalizarea IPO-ului, când acţionarii existenţi au decis să vândă cu 25% mai multe acţiuni în ofertă, după ce cu doar o zi înainte fusese crescut semnificativ preţul de ofertă (de la un maxim de 34 de dolari la 38 de dolari). Astfel, toată tranzacţia a fost gândită pentru maximizarea valorii vânzătorilor, însă nu a mai lăsat loc de creştere pentru cumpărători.
Un alt şoc a fost anunţul producătorului de automobile General Motors că va renunţa la publicitatea pe Facebook, expunând şi mai mult vulnerabilităţile reţelei de socializare la nivel de venituri.
Nu în ultimul rând, participarea investitorilor de retail în oferta Facebook a fost destul de redusă, conform MarketWatch. Un sondaj realizat de Associated Press şi CNBC a arătat că două treimi din investitorii de retail activi au considerat că Facebook este supraevaluată la momentul listării.
Evoluţia din primele două zile a acţiunilor Facebook nu înseamnă că acestea nu vor mai creşte, dar pentru ca reţeaua de socializare să poată merge pe urmele Google (care a crescut de şapte ori de la listare, în august 2004), trebuie să recâştige încrederea investitorilor, iar misiunea va fi foarte dificilă.