Italienii de la Marchesi Antinori încep producţia la Dealu Mare. Vinurile ar putea ajunge pe rafturile din Marea Britanie, Germania şi SUA

Despre Dealu Mare, prin­cipala regiune viticolă a ţării, se vorbeşte acum în Palatul Antinori din Florenţa (Ita­lia), acolo unde mar­chi­zul Piero Antinori îşi trasează planurile de dezvoltare.

Familia Antinori a ajuns la a 26-a generaţie care conduce producătorul de vin ce îi şi poartă numele, Marchesi Antinori, iar marchizul a socotit că pe harta companiei, una dintre cele mai vechi din Italia, trebuie să apară şi România, scrie revista Business Magazin.

"Când am venit în România am simţit că putem produce vinuri cu un raport calitate-preţ favorabil. Terenul nu este foarte scump, forţa de muncă este rezonabilă, iar potenţialul din punctul de vedere al calităţii este foarte bun", a spus Piero Antinori.

Prezent în România cu ocazia lansării vinului Fluturi & Farfalle, brand rezultat în baza parteneriatului cu producătorul Hale­wood, marchizul a povestit despre începuturile bussinesului din România şi ce planuri de dezvoltare are.

În urmă cu cinci ani a început achiziţia terenurilor şi plantarea de viţă-de-vie, proiect ce va ajunge la final abia anul viitor. Crama va fi gata în toamnă, iar vinurile cu care este prezent pe piaţă au fost produse în crama celor de la Halewood. Abia din 2012 Antinori va începe să producă în capacitatea proprie, când în septembrie - octombrie va fi gata crama.

Din Italia în România

"Acum este timpul să construim imaginea vinului, nu doar în România, ci şi la export, acolo unde avem legături puternice", spune marchizul.

Marchesi Antinori, producător italian de vinuri a cărui istorie se întinde pe parcursul a peste şase sute de ani, din 1385, vrea acum să se extindă şi în alte zone din România, targetând Transilvania.

În Italia, compania deţine 1.400 de hectare de vie, dar şi-a extins businessul şi în SUA şi Ungaria. Acum este rândul României.

El îşi conduce businessul chiar din Palatul Antinori, clădire ridicată în secolul al XV-lea, acolo unde de altfel şi locuieşte împreună cu soţia şi fiica cea mai mică. Toate cele trei fiice ale sale, Allegra, Alessia şi Albiera, sunt implicate în conducerea companiei.

Un material din Wall Street Journal arată că puţine familii din lume au rădăcini mai vechi ca Antinori în business.

Pe lista extrem de scurtă a publicaţiei se află familia Houshi din Japonia care face afaceri în domeniul hanurilor din secolul opt, în timp ce firma de familie din domeniul sticlei Barovier & Toso este în business din secolul al XIII-lea. WSJ arată că fiecare dintre cele 26 de generaţii care au deţinut compania au avut de înfruntat propriile provocări.

Dacă în 1513 Camillo Antinori a fost exilat din Florenţa pentru că s-a certat cu familia Medici, iar în 1572 Filippo Atonori s-a văzut în faliment cu firma, Piero Antinori a avut de înfruntat divizarea de fratele său. Şi acum criza internaţională şi schimbarea modelului de business din industrie. Soluţiile sale sunt exporturile şi producţia în zone precum Dealu Mare.

Se cer vinurile de retail

"Cred că România este într-o poziţie foarte bună pentru acest tip de vinuri (vinuri pentru retail - n.red.). Asta cere piaţa mondială în acest moment", a mai spus marchizul.

Firma sa din România, care se numeşte Vitis Metamorfosis şi în care îi are ca parteneri pe cei de la Halewood, a început din 2009 să vândă vinurile produse în România pe piaţa locală, iar de foarte puţin timp şi în Italia.

"Nu este o piaţă mare pentru vinurile străine, dar aici (în Italia - n.red.) este o comunitate mare de români. Vom mai încerca în Marea Britanie, Germania şi SUA", a mai spus marchizul. Anul viitor, investiţiile vor atinge 4,5-5 mil. euro. Anul acesta, vânzările în Italia sunt estimate la 500 de lăzi (a câte 12 sticle fiecare), iar potenţialul maxim este de un milion de sticle, ce ar putea fi atins în doi-trei ani.

Marchesi Antinori are o cifră de afaceri consolidată de 140 mil. euro, iar businessul din România ar putea ajunge la capacitatea maximă de producţie la 4-5 mil. euro.

Compania italiană nu a avut creşteri semnificative în ultimii ani în industria vinului, creşterea medie anuală fiind de circa 7% în ultimul deceniu.

În ultimii ani strategiile din industria vi­nului sunt puse sub semnul întrebării, în con-diţiile în care pe rafturi îşi fac loc tot mai multe vinuri din China sau Rusia, ce îşi re­vendincă locul în piaţă, în timp ce ţări precum Australia, Noua Zeelandă sau Chile, care anterior câştigau teren, nu par să dea înapoi.

Vinurile din România nu au fost niciodată "răsfăţatele" Europei. România este pe locul 10 în topul mondial al produ­cătorilor de vin în funcţie de suprafaţa ex­ploa­­tată, dar capacitatea de export la hectar este de 70 de ori mai mică decât cea a Fran­ţei, de exemplu, astfel încât vânzările de vin la export au fost anul trecut de 13 mil. euro. România are aproximativ 180.000 - 200.000 de hectare de viţă-de-vie, iar piaţa lo­cală a vinului se ridică la 350 mil. euro.

Piaţa a atras investiţii substanţiale în prin­cipal din fonduri europene, sectorul fiind unul dintre puţinele ce au atras integral banii puşi la dispoziţie. Dar acest lucru înseamnă nou-intraţi şi deci o concurenţă mai mare la raft.