Cu Grecia cu un pas afară din zona euro şi Spania cerând ajutor BCE, liderii UE au reuşit în această săptămână doar să sape o prăpastie între Germania şi Franţa

Al 18-lea summit UE din cei peste doi ani de luptă cu criza a deschis, pentru prima dată de la apariţia problemelor zonei euro, o prăpastie între Franţa şi Germania, singurele state care au forţa să ghideze Europa afară din zona de turbulenţe.

Şefii de state şi de guverne n-au reuşit să stabilească vreo măsură concretă de stimualare a economiei sau să găsească o soluţie impasului în care s-a ajuns cu Grecia în condiţiile în care discuţiile despre ieşirea statului elen din zona euro sunt tot mai aprinse, iar costurile de finanţare ale Spaniei ating niveluri periculoase. Liderii au asigurat doar că nimeni nu vrea ca Grecia să renunţe la euro.

Provocarea lui Hollande

La primul său summit UE, preşedintele francez François Hollande a aruncat o provocare cancelarului ger­man Angela Merkel, spunând că mutualizarea dato­riilor europene prin emiterea de eurobonduri trebuie reţinută ca opţiune pentru salvarea euro, scrie The Guardian. Merkel a respins propunerea, argumentând că eurobondurile sunt ilegale deoarece emiterea lor ar necesita modificarea constituţiei germane şi a altor legi, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

"Nu am avut o discuţie calmă pe tema eurobon­durilor. Împrumuturile comune nu au atras prea mult sprijin, în special din partea zonei unde se vorbeşte germana, dar ideea a entuziasmat oarecum zona în care se vorbeşte franceza", a declarat preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Junker, după încheierea summitului, citat de Bloomberg. El este şi premier al Luxemburgului.

Aliaţii francezului

Pe de altă parte, premierul italian Mario Monti a asigurat că majoritatea participanţilor la discuţii au susţinut poziţia socialistului Hollande. De altfel, francezul n-a respectat tradiţia întâlnirilor pregătitoare franco-germane de dinanintea summiturilor stabilită de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi Merkel, discutând mai întâi cu premierul spaniol Mariano Rajoy, la Paris.

"Relaţia cu Germania este foarte importantă, dar nu ţin la distanţă alte ţări. Vreau ca Franţa să fie auzită şi sprijinită de alte state", a spus Hollande reporterilor în timp ce călătorea cu trenul spre Bruxelles - o altă schimbare de stil faţă de Sarkozy, care de obicei călătorea cu avionul personal.

Imaginile de dinainte şi de după summit arată că Merkel şi Hollande ţin distanţa unul faţă de celălalt, cu Hollande concentrat pe discuţiile cu alţi lideri europeni cărora vrea să le asigure un rol mai mare în luarea deciziilor, după doi ani în care reuniunile de acest gen au fost dominate de cuplul "Merkozy", notează CNBC. "El nu crede într-un doupol. Nu va încerca să înlocuiască «Merkoyz» cu «Frangela» sau «Merkolande». El vrea ca parteneriatul lor să fie acolo pentru a servi Europei", a spus un consilier al preşedintelui francez.

Totuşi, liderii UE au convenit să dea unor instituţii precum Banca Europeană pentru Investiţii sarcina de a veni cu propuneri de stimulare a creşterii economice înaintea următorului summit, de la sfârşitul lunii iunie.

Jean-Claude Juncker (stg.), preşedintele Eurogroup: "Nu am avut o discuţie calmă pe tema eurobondurilor"

Spania cere ajutor

Iar de creştere, statele mărginaşe ale zonei euro au nevoie urgentă. Premierul spaniol, a cărui ţară va fi probabil singura din UE care va rămâne în recesiune anul viitor, a cerut Băncii Centrale Europene să intervină pentru a reduce costurile de finanţare ale statului. Yeldurile obligaţiunilor spaniole s-au apropiat miercuri, ziua summitului, de niveluri care au forţat Grecia, Irlanda şi Portugalia să ceară ajutor internaţional.

"Dacă datoria publică este nesustenabilă, atunci avem o problemă. Insist ca BCE să acţioneze aşa cum a mai făcut-o", a spus Rajoy după reuniunea liderilor UE. Această cerere este cea mai clară făcută până acum de premier. BCE a ajutat la scăderea costurilor de finanţare ale statelor periferice din zona euro în august achizi­ţionând obligaţiuni suvernane ale acestora. De asemenea, instituţia a încurajat băncile să cumpere obligaţiuni injectând pe piaţa interbancară finanţare de un miliard de euro foarte ieftină.

"Toate măsurile pe care le-am propus pot fi luate în 24 de ore, cea mai importantă fiind garantarea suste­nabilităţii datoriei publice a statelor din UE. Pentru moment, sustenabilitatea este garantată", a spus Rajoy.

Declară că vor Grecia în zona euro, dar fac pregătiri pentru "Grexit"

Şefii de state şi de guverne din UE au asigurat că vor ca statul elen să rămână în zona euro, dar au cerut Greciei să stea pe calea austerităţii şi să ducă la bun sfârşit reformele la care s-a angajat prin programele de bailout. Asigurările nu au fost însă făcute cu ochii închişi. La începutul săptămânii, oficialii europeni au stabilit că fiecare stat din zona euro trebuie să pregătească planuri de urgenţă pentru posibilitatea ca Grecia să iasă din zona euro.

"Vrem ca Grecia să stea în zona euro, dar insistăm ca ţara să respecte angajamentele pe care şi le-a asumat", a declarat cancelarul german Angela Merkel după summitul UE de miercuri.

Mai mulţi oficiali europeni au informat însă agenţia Thomson Reuters că Grupul de Lucru al Eurogroup a stabilit luni într-o teleconferinţă de patru ore că zona euro trebuie să se pregătească de ieşirea Greciei din uniune. Grupul este format din oficiali - miniştri de finanaţe adjuncţi şi alţi oficiali din ministerele de finanţe - care pregătesc reuniunile miniştrilor de finanţe din zona euro.

"Grupul a convenit că fiecare ţară din zona euro ar trebui să pregătească planuri de urgenţă, individual, pentru eventualele consecinţe ale ieşirii Greciei din zona euro. Nimic nu a fost pregătit până acum la nivelul zonei euro din cauza fricii că informaţiile ar putea ajunge în exterior", a afirmat o sursă apropiată situaţiei.

Ministrul grec de finanţe a negat categoric că ar exista un astfel de acord.

"Ministrul grec de finanţe dezminte categoric articolele conform cărora în cadrul unei teleconferinţe desfăşurate (luni) în cadrul Eurogrup, el le-a solicitat membrilor zonei euro să pregătească planuri pentru a face faţă unei eventuale ieşiri a Greciei din zona euro", a indicat instituţia într-un comunicat.

Ministrul belgian de finanţe Steven Vanackere a pus însă paie pe foc.

"Toate planurile de urgenţă privind Grecia se rezumă la acelaşi lucru, a fi un guvern responsabil înseamnă să te pregăteşti pentru ceea ce speri să eviţi", a spus el.

Acordul grupului de lucru recomandă "un divorţ amiabil" şi estimează că, dacă Grecia decide să iasă din zona euro, UE şi FMI ar putea da Atenei 50 de miliarde de euro pentru a-i netezi calea. Grupul avertizează, însă, că "Grexitul" va aduce neîncrederea definitivă a pieţelor în euro. Banca centrală a Germaniei, Bundesbak, a asigurat că ieşirea Greciei este un eveniment "gestionabil". Discuţiile privind Grexitul s-au reaprins după alegerile parlamentare din 6 mai au propulsat în elita politică partide care resping acordurile de bailout.