Negriţoiu, ING: Dacă Grecia iese din zona euro, România ar putea fi nevoită să preia finanţarea

Autor: Voican Razvan 04.06.2012

Ieşirea Greciei din zona euro va pune în primul rând problema finanţării portofoliului de credite deţinut de băncile cu capital elen, estimat la 5-7 miliarde euro, BNR fiind capabilă să acopere acest deficit, spune directorul ING, Mişu Negriţoiu, arătând că şi banca sa ar putea prelua împrumuturi.

"Eu am văzut discuţiile din piaţă şi materialele din Ziarul Financiar privind dimensiunea dezastrului dacă Grecia iese din zona euro sau nu. După părerea mea, influenţele asupra cursului sunt apropiate. Dacă Grecia iese din zona euro, ceea ce nu cred, cel puţin nu în viitorul apropiat, 2-3 ani, dar în situaţia în care iese, noi avem două probleme mult mai mari decât presiunea pe curs. Una este situaţia sectorului bancar din România şi de fapt cine preia nevoia de finanţare a portofoliului de credit al băncilor greceşti în euro, care probabil va fi de 5-7 miliarde euro", a declarat la Pro TV directorul general al ING Bank, invitat la emisiunea "După 20 de ani".

Potrivit lui Negriţoiu, România are un deficit de finanţare împărţit diferit pe bănci şi chiar pe zone. "Statistica arată că băncile greceşti au cel mai mare deficit de finanţare. Vă uitaţi la portofoliul de credite şi depozitele pe care le au de pe piaţă. Diferenţa este finanţată cel mai probabil de la băncile mamă sau a fost finanţată prin piaţa Greciei, având în vedere accesul limitat al acestor bănci pe alte pieţe de euro."

Întrebat dacă ING ar fi interesată de preluarea unor portofolii de credite, Negriţoiu a răspuns că o astfel de ipoteză este probabilă, adăugând că băncile greceşti îşi vor reduce din expunere atât prin stoparea acordării de noi credite, cât şi prin transferul sau vânzarea unor portofolii de finanţări.

"Nu e o discuţie, nimeni nu discută asta, nici măcar băncile greceşti nu discută ce fac în situaţia când nu mai sunt în euro sau ce fac în general. În condiţiile în care ele apar pe piaţă, probabil o să ne uităm la acestea. Dar asta e problema ieşirii, cineva trebuie să preia nevoia de finanţare care este în jur de 5-7 miliarde şi aţi văzut că noi am avut o opinie că BNR are resurse suficiente şi poate s-o facă, dacă o face printr-o bancă punte sau altceva. E o problemă importantă, serioasă că România trebuie să preia portofoliul de credite", a comentat şeful ING Bank România.

Negriţoiu spune că piaţa financiară din România se confruntă în premieră cu o astfel de situaţie, în care resursele sunt pe primul loc, până în 2009 dominând preocuparea de cum şi câte împrumuturi să acorzi şi mai puţin cum să le finanţezi.

În ceea ce priveşte clienţii băncilor greceşti care au credite, şeful ING apreciază că aceştia nu vor avea de suportat costuri mai mari în cazul ieşirii Greciei, dar nici să nu se aştepte să le facă cineva vreo concesie.

Cursul se poate îndrepta uşor către 5 lei pe euro

Cursul de schimb s-ar putea îndrepta uşor spre nivelul de 5 lei/euro, indiferent dacă Grecia iese sau nu din zona euro, iar presiunile pe euro şi monedele din regiune vor continua în următorii ani, apreciază Negriţoiu.

"Prognoza (ING - n.r.) de până acum pentru sfârşitul anului era cam unde este leul azi. Evident că la data respectivă nu aveam în calcul evoluţiile mai ales din zona euro, alegerile din Grecia şi aşa mai departe. Dar eu cred că leul se poate îndrepta uşor către 5 unităţi pe euro", a spus Negriţoiu.

El crede că deşi situaţia ar putea fi ţinută sub control, dialogul va fi prelungit, fără îmbunătăţiri rapide, fundamentale, pe termen scurt, iar presiunile pe euro şi monedele din zonă vor continua. "Nu se ştie dacă mai vine la rând o ţară sau alta (…) La noi vulnerabilitatea este în creştere din două considerente: o dată suntem vulnerabili la expunerea grecească în România şi problema României este parte din problema Greciei, având în vedere expunerea în sectorul bancar, iar în al doilea rând tipicul politicii noastre monetare este unul destul de mult legat de euro, având în vedere dimensiunea portofoliului de credite denominate în euro. Aceasta introduce un plus de risc şi vulnerabilitate."

Moneda naţională a încheiat săptămâna trecută în jurul nivelului de 4,47 lei/euro, ceea ce indică o depreciere mult sub nivelul consemnat de valutele din regiune.

Deprecierea e speculativă. În 2008 ieşirile erau legitime, acum BNR nu va mai creşte dobânzile

Deprecierea leului este în principal speculativă, spre deosebire de 2008, când a existat o repoziţionare investiţională, iar ieşirile de capital erau legitime, însă BNR nu-şi va mai permite să transfere presiunile în piaţa monetară şi să crească dobânzile, afirmă Mişu Negriţoiu. "Nu avem o problemă internă care să ducă la deprecierea leului. Acum deprecierea vine aproape exclusiv din problemele zonei euro şi din presiunea speculativă. Este o situaţie diferită decât cea din 2008 - 2009, când deprecierea a fost mai degrabă sub presiunea repoziţionării investiţiilor străine şi a ieşirilor de lichidităţi de pe piaţa locală. Atunci, pentru că toţi s-au repoziţionat internaţional, au fost ieşiri de capital legitime. Investiţii care au fost în România şi care au plecat şi care voiau să-şi vândă banii. Astăzi nu este, azi nu avem ieşiri de capital din România pentru că nici capital pe termen scurt nu prea mai este. Nu prea mai are cine să plece, ca să zicem aşa. Şi atunci deprecierea este de natură speculativă. Dacă n-ar fi contextul euro şi european, n-ar fi aceeaşi presiune pe depreciere."

În toamna anului 2008, cu doar o lună înainte de alegerile generale, BNR a reuşit să stopeze deprecierea leului prin pârghia lichidităţii, drenând aproape în totalitate disponibilul de pe piaţă, ceea ce a avut ca efect creşterea dramatică a dobânzilor bancare, care au rămas la niveluri înalte mai mult de un an.

Rugat să explice cum funcţionează aceste operaţiuni speculative, Negriţoiu a arătat că există instituţii financiare "care fac bani din bani", fonduri specializate, ca hedge fund-urile, care se duc şi cumpără valute, fac arbitraj valutar pe diferite pieţe în diferite zone şi ulterior revând.

"Nu se întâmplă în România (operaţiunile speculative - n.r.). Sunt operaţiuni care transced graniţele, dar ele se văd în operaţiunile pe care le fac băncile locale pentru că ele sunt interfaţa, ele execută aceste operaţiuni", a completat şeful ING Bank.

Potrivit lui Negriţoiu, a spune că Banca Naţională a României "ţine cursul" este simplist, dar banca centrală nu poate să ignore componenta importantă a creditelor în euro în total portofoliu, care depăşesc 60% din sold.

"Desigur că intervine, desigur că-l protejează, are resurse cu care poate să limiteze deprecierea. Nu poate s-o facă în totalitate şi asta se vede. Dar BNR cheltuieşte nişte bani cu protejarea cursului. Pe de altă parte, nu-i va fi aşa de uşor presiunea cursului s-o transmită pe piaţa moinetară. Asta s-ar solda în dobânzi mai mari la lei şi nu cred că BNR îşi permite acum să crească dobânzile", a afirmat Negriţoiu.

Probabil nu vom avea creştere economică anul acesta, mai degrabă stagnare

Economia va stagna, cel mai probabil, în acest an, întrucât consumul nu-şi va reveni suficient, iar exporturile vor avea o contribuţie negativă atât în 2012, cât şi 2013, consideră directorul general al ING Bank, Mişu Negriţoiu.

"Creşterea în acest an este o mare problemă. Prognoza noastră era 0,8%, acum şi mai limitată. Dacă o să avem o economie stabilă anul ăsta probabil o să fie bine. Pentru că la noi creşterea venea în principal din consum, exporturile nu contribuie anul ăsta, poate chiar contribuţie negativă, poate şi anul viitor. Probabil nici nu vom avea creştere economică anul ăsta, mai degrabă stagnare."

Mai mult, directorul ING Bank spune că se continuă presiunile asupra mediului privat, întrucât recesiunea, din păcate, nu s-a terminatm şi se resimt aceste lucruri la nivelul sistemului bancar.

"La clienţi şi la companii lucruri care trebuia de mult rezolvate şi să iasă la suprafaţă n-au ieşit. Suntem la fel de alerţi ca acum doi ani în ceea ce priveşrte creditele neperformante şi preformanăţa economică", a completat Negriţoiu.

Guvernul şi FMI estimează pentru acest an o creştere economică de 1,5%.

Măsurile Guvernului par contraproductive; campanii electorale doar pentru defavorizaţi

Guvernul ar trebui să urmărească creşterea competitivităţii şi crearea de valoare înainte de distribuire, dar măsurile sunt contraproductive, cum ar fi majorarea impozitelor pe salarii, în timp ce campaniile electorale se adresează doar defavorizaţilor, afirmă directorul ING, Mişu Negriţoiu.

"Guvernul mare lucru n-are ce să facă, poate să dea nişte semnale, dar din ce văd semnalele sunt mai degrabă contraproductive. Noi avem o problemă strategică de competitivitate a economiei. Când te uiţi la competitivitatea economiei te uiţi ce resurse trebuie încurajate ca să crească. Din ce am văzut se discută mai degrabă impozitări decât relaxări."

El a punctat că în loc să caute soluţii pentru a creşte productivitatea muncii şi competitivitatea economică, în urma cărora guvernele ar avea o bază pentru redistribuire, majoritatea politicienilor au un program care se adresează exclusiv celor defavorizaţi.

"Din ce văd campania care se derulează şi mă aştept şi la campania care va veni este un soi de campanie pentru defavorizaţi. Discutăm în termeni de avem cele mai mici salarii şi că trebuie să le mărim,. Nu asta e problema. Avem cele mai mici salarii pentru că avem salarii pe productivitate. Pentru că suntem pe locul 51 la competitivitate. Problema noastră e cum creăm valoare nu cum să distribuim, pentru că nici nu prea avem ce distribui. Actul politic, din ce văd eu, este de distribuit", a spus Negriţoiu.

Şeful ING a exemplificat o măsură contraproductivă, arătând că "problema" României este în acest moment impozitarea salariilor de peste 4.500 de lei.

"Mi se pare extrem de contraproductivă impozitarea salariilor mari în România pentru că impozitezi exact pe cei care sunt competitivi. Nu este decât un pas de la salariile bugetarilor la salariile privaţilor şi nu este decât un pas în a dezavantaja pe români în competiţia lor cu alte naţii şi cu alţi specialişti., în România şi în lume, prin impozitarea salriilor sau descurajarea lor."

Premierul Victor Ponta a afirmat la începutul săptămânii că Guvernul analizează impozitarea suplimentară, cu încă 16%, a sumei din pensie sau salariu care depăşeşte 4.500 lei /lună, sistem care ar putea fi aplicat începând cu anul viitor şi numai pentru sectorul bugetar.

Negriţoiu crede că impozitarea salariilor ar trebui să fie ultima problemă la care un guvern să se uite într-o situaţie de genul celei în care este România, iar preocuparea corectă ar fi relaxările.

"(...) Trebuie să te uiţi ce poţi să relaxezi. Ar trebui relaxate lucrurile administrative. Înregistrarea unei companii ar trebui să se facă electronic, lumea ar trebui să se gândească la asta, cât mai rapid, cât mai uşor.".

Şeful ING spune că politicenii au abandonat proiectul eficientizării administraţiei de stat, unde, cel mai probabil, lucrează mai mult cu 500.000 de oameni decât ar fi necesar.

"Administraţia trebuie eficientizată. Până la urmă ne luptăm cu cei 1,5 reduşi la 1,2 milioane de angajaţi care sunt sau nu sunt. Sunt proiecte pragmatice de care nimeni nu mai ştie de ele, nu ştiu din ce considerente politicienii le-au pierdut. E şi multă vorbăraie…România nu excelează în gestionarea resurselor. Uitaţi-vă că nici măcar resursele politice nu le gestionăm ca lumea, ca să nu mai zic de cele financiare. Se discută foarte mult periferic, se discută, se discută se discută, iar acţiunea e destul de firavă. Trebuie o abordare ca la o entitate privată, într-o anumită măsură. Când ştii că un lucru nu merge, faci o echipă faci un proiect, rezolvi problemele."