Finanţele au ajuns să plătească mai mult pentru titlurile de stat, iar sumele atrase sunt din ce în ce mai mici

Spre deosebire de anul trecut, acum Finanţele nu trebuie să se împrumute mult, la orice cost, având în vedere buffer-ul consistent de lichidităţi care există. Deja de două luni Trezoreria împrumută mai puţin decât sumele planificate.

Ministerul Finanţelor a vândut luni certificate de trezorerie la un randament mediu de 5,29% pe an, în creştere faţă de cel plătit în lunile aprilie şi mai pentru titluri cu aceeaşi scadenţă. În condiţiile creşterii costurilor de finanţare, Trezoreria a atras doar 506,8 mil. lei, jumătate din cât şi-a propus. O situaţie comparabilă a fost şi săptămâna trecută, când Finanţele au vândut obligaţiuni cu maturitatea la doi ani la un randament de 5,73%, în urcare faţă de nivelul din mai, de 5,53%.

"Creşterea randamentelor la titlurile de stat s-a datorat mai multor factori: majorarea dobânzilor ROBID/ROBOR, ca urmare a intervenţiilor indirecte pe piaţa valutară ale BNR prin care a sterilizat lei prin vânzarea de euro, creşterea cotaţiilor la CDS-uri ca urmare a acutizării crizei datoriilor şi încheierii ciclului de relaxare a politicii monetare", a declarat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Cotaţiile CDS (costul asigurării contra riscului de default) s-au apropiat în cazul României de 500 de puncte de bază după ce în primele luni ale anului coborâseră sub 300 de puncte de bază.

Luna mai a fost dintre cele mai dificile pentru moneda naţională, deprecierea venind pe fondul schimbării guvernului, dar şi al îngrijorărilor că Grecia va părăsi zona euro. Iar tensiunea a continuat şi în primele zile din iunie.

BNR a fost prezentă în mod constant pe piaţă în ultimele săptămâni, cu intervenţii în favoarea leului, după cum spun dealarii. Intervenţiile BNR au redus însă într-o anumită măsură lichiditatea de pe piaţă, ceea ce s-a văzut în ratele dobânzilor la depozitele interbancare, care au crescut cu aproximativ un punct procentual faţă de aprilie. Indicatorii Robor la 3 şi 6 luni, utilizaţi ca referinţă în majoritatea contractelor de credit, se află în prezent la 5,38-5,47% pe an.

"Deficitul de lichiditate este din ce în ce mai evident. Fie din cauza intervenţiilor băncii centrale pe piaţa valutară (prin care sunt cumpăraţi lei, prin vânzarea de euro), fie din cauza creşterii aversiunii faţă de risc", a comentat Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank.

Deficitul de lichiditate din piaţă este reflectat atât de amploarea operaţiunilor repo, cât şi de numărul record de participanţi din ultimele săptămâni.

BNR a împrumutat luni 12 bănci comerciale, printr-o licitaţie repo, cu 11,5 mld. lei (2,6 mld. euro), pentru o săptămână, după ce lunea trecută 13 bănci au luat de la banca centrală o sumă record pentru astfel de licitaţii, de 12,1 mld. lei (2,7 mld. euro). Prin licitaţiile repo banca centrală le oferă băncilor comerciale lichiditate şi preia în schimb titluri de stat la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an.

Cererea s-a majorat considerabil pentru că lichiditatea din piaţă s-a redus.

Momentan leul pare să se fi stabilizat şi este posibil să recupereze o parte din pierderile anterioare dacă nu se mai deteriorează situaţia la nivel european, spune Hăncilă. "Având în vedere climatul de incertitudine ridicată la nivel internaţional, trebuie să ne pregătim pentru o volatilitate ridicată a cursului de schimb şi este foarte greu de estimat cursul în perioada următoare, deoarece evoluţia leului depinde major de evenimentele de pe plan european, precum şi de îmbună­tăţirea gradului de absorţie a fondurilor europene."
 

Rezervele de lichiditate ale Finanţelor pot să ajungă până în martie 2013

Randamentele au crescut pe piaţa primară a titlurilor de stat mai puţin decât pe piaţa secundară, după cum observă Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

"Ministerul Finanţelor a limitat scumpirea resurselor atrase vânzând mai puţin decât şi-a planificat. Ministerul Finanţelor poate face acest lucru pentru că dispune de rezerve semnificative. Conform calculelor UniCredit, rezervele ministerului ajung până în T1 2013 dacă se refinanţează 70% din datoria care maturează sau până în octombrie dacă nu se refinan­ţează nimic din datoria publică ajunsă la scadenţă (luăm în calcul şi împrumutul de un miliard de euro de la Banca Mondială)", a afirmat Bucşa. Rezerva din conturile Trezoreriei statului se ridica la începutul lunii mai la 5 mld. euro şi 7 mld. lei. Bucşa a amintit că în a doua parte a anului 2011 s-a înregistrat o creştere rapidă şi semnificativă a dobânzilor pentru că Ministerul Finanţelor a trebuit să se împrumute la orice cost din cauza lipsei unor rezerve băneşti semnificative. Acest risc este mult mai redus în 2012.