Din culisele celei mai mari fuziuni de fonduri mutuale: În 48 de ore am avut OK-ul de a uni o avere de 3 miliarde de lei

Dragoş Neacşu, preşedintele societăţii de administrare Erste Asset Management şi artizanul celei mai mari fuziuni de pe piaţa fondurilor mutuale, explică pentru ZF cum a ajuns la decizia de a uni sub acelaşi fond o avere de 3,1 miliarde de lei de la 100.000 de investitori. Anvergura tranzacţiei este o premieră pentru piaţa locală, iar rezultatul va fi cel mai mare fond mutual din România, care va avea active mai mari decât ale unora dintre băncile locale precum Millennium Bank, Marfin sau Bank of Cyprus.

Totul a început la Bruxelles, mai exact la Comisia Europeană, care a decis să modifice regulile de funcţionare a fondurilor monetare, pentru a le face mai sigure pentru investitori. Modificările făcute de organismul european au fost preluate ca literă de lege de reglementările locale şi astfel toţi administratorii români de fonduri monetare a trebuit să se alineze la noile standarde. Această aliniere trebuie făcută până pe 30 iunie şi presupune ca fondurile monetare să investească în instrumente cu o "durată de viaţă" mult mai redusă şi cu rating ridicat, astfel ca riscul la care este expus investitorul să fie redus.

"Decizia iniţială a fost ca BCR Monetar să rămână un fond monetar şi să ne încadrăm cu portofoliul de investiţii în noile standarde. Însă costurile ridicate ale rebalansării portofoliului după criteriile stabilite de noile standarde, alături de contextul marcat de volatilitate din sectorul financiar, ne-au făcut să credem că această decizie nu este cea mai avantajoasă pentru investitorii noştri", a spus Dragoş Neacşu, preşedintele Erste AM.

BCR Monetar este cel mai mare fond mutual din România, cu active de 1,667 mld. lei de la peste 62.000 de investitori. Alături de acest fond, pe piaţa locală mai activează alte şapte fonduri monetare cu active cumulate de 2,5 mld. lei.

Pentru a rămâne fonduri monetare şi după 30 iunie, acestea nu mai au voie să investească în obligaţiuni cu o maturitate mai mare de doi ani, în condiţiile în care unele dintre acestea au acum în portofoliu titluri emise şi pe zece ani.

"Când am analizat însă fondurile din portofoliu, structura de investitori, comportamentul acestora, orizontul de investiţie şi durata de deţinere, dar şi structura investiţiilor, am ajuns la concluzia că între BCR Monetar şi BCR Obligaţiuni este o proporţie de similitudine de 80% şi astfel am decis că cea mai bună soluţie este să unim cele două fonduri", a continuat Neacşu.

Astfel fondul BCR Monetar va fi absorbit de fondul de obligaţiuni BCR Obligaţiuni, care în prezent este al treilea cel mai mare din România cu active de 1,5 miliarde de lei de la peste 40.000 de investitori. Noul fond BCR Obligaţiuni va ajunge după finalizarea fuziunii la active nete de 3,1 mld. lei de la peste 100.000 de clienţi.

"Nu am avut foarte mult timp la dispoziţie să luăm o decizie. După ce ne-am hotărât, am reuşit să ne mişcăm eficient şi să obţinem aprobarea din partea consiliilor de conducere în 48 de ore", a adăugat el.

Administratorul nu a renunţat însă la ideea de administra un fond monetar, astfel că a depus la arbitrul pieţei de capital documentele de autorizare pentru un fond monetar care va respecta noile standarde europene.

Soluţia adoptată de restul administratorilor de fonduri montare din piaţă a fost să scoată din denumirea fondurilor termenul de "monetar" şi astfel fondurile nu mai sunt obligate să respecte noile standarde. Pentru a fi incluse însă într-o categorie de risc şi de investiţii, administratorii acestor fonduri trebuie să obţină aprobare din partea arbitrului pieţei de capital şi să îşi schimbe documentele de funcţionare.