Angajaţii din multinaţionale care citesc cărţi de business mai salvează consumul de carte

"Dacă o carte se tipăreşte în 500 de exemplare atunci vorbim de un dezastru, dacă se tipăreşte în 50.000 de exemplare vorbim de o vacanţă frumoasă, iar dacă o carte ajunge la 500.000 de exemplare atunci vorbim de o persoană bogată", spune Grigore Arsene, preşedintele Asociaţiei Editorilor din România (AER) care include 65 de edituri locale.

Costurile de producţie ale unei cărţi, care se vinde şi la un preţ atractiv pentru cititori, sunt acoperite în general atunci când se publică în 2.000 de exemplare, potrivit reprezentantului Asociaţiei Editorilor.

În România, piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta, unul dintre cei mai importanţi distribuitori. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România se ridica la aproximativ 60 mil. euro.

Consumul redus de carte se vede şi în numărul de exemplare în care se vinde o carte.

Anul trecut, cartea cel mai bine vândută din România, semnată de principele Radu al României, a ajuns la 22.000 de exemplare, faţă de 1,75 milioane de exemplare câte au fost vândute în Franţa de cel mai bun titlu - "Indignez- Vous", potrivit unei analize realizate de ZF.

"În ceea ce priveşte consumul de carte suntem departe faţă de alte ţări, de exemplu Polonia. Tinerii nu citesc, şcoala este un dezastru, s-a pierdut din vedere faptul că «o carte citită este o nouă viaţă trăită». Doar cei care lucrează în multinaţionale şi care citesc cărţi de business, finanţe mai salvează consumul", spune el. Multe edituri au în portofoliu şi cărţi despre afaceri şi de dezvoltare profesională.

Doar 42% din români citesc o carte o dată pe an, iar aproape un sfert dintre români nu merg la bibliotecă, potrivit unui studiu naţional realizat în cadrul programului Biblionet, finanţat de Fundaţia Bill&Melinda Gates.

Pe piaţa locală activează editurile Litera, Polirom, Humanitas, All, Curtea Veche şi altele.

Grigore Arsene spune că editurile câştigă puţin din publicarea cărţilor, marja de profit fiind de 4%-5%, şi că cele mai mari costuri care stau la baza formării preţului final al unei cărţi sunt cu distribuţia şi cu tiparul. "În preţul unei cărţi intră plata pentru drepturile de autor (7%-10%), plata traducătorului (dacă este vorba de o carte scrisă de autor străin), costurile redacţionale, cele cu distribuţia (40%-45%) şi cu tiparul şi bineînţeles TVA-ul", spune el.

Preţul cărţii este locul în care editorul îşi manifestă spiritul antreprenorial, luând în considerare posibilităţile de a vinde, după cum spune Arsene. El menţionează că preţul depinde de tiraj, care este o mare loterie pentru edituri. "Dacă greşeşti, te duci acasă", spune el.

Sistemul de distribuţie de carte în România nu este bine dezvoltat, nu sunt foarte multe librării pe piaţă, printre cele mai mari fiind Diverta şi Cărtureşti. Editurile îşi mai vând cărţile şi la târguri de profil.

În perioada 30 mai-3 iunie a avut loc târgul de carte Bookfest, unde au fost prezente 150 de edituri. S-au vândut cărţi în valoare de circa un milion de euro, cu circa 10% mai mult decât anul trecut, potrivit lui Grigore Arsene. Costurile cu organizarea târgului s-au ridicat la circa 350.000 de euro. În cadrul târgurilor de carte editurile oferă discount-uri la cărţi, aceasta fiind o metodă de a stimula consumul.