Cine sunt cei mai mari jucători de pe piaţa de panificaţie şi carne

Cei mai mari jucători de pe piaţa de morărit, panificaţie şi patiserie au fost deja preluaţi de grupuri multinaţionale sau de fonduri de investiţii. Carnea, celălalt aliment de bază, rămâne o afacere a românilor pentru că topul celor mai mari jucători este acoperit aproape în întregime de businessuri ale antreprenorilor locali, arată datele din Anuarul de business 2012, un instrument prin care Ziarul Financiar scanează de şapte ani cele mai importante 80 de pieţe din economie.

Pâinea şi carnea sunt două afaceri unde se învârt în fiecare an aproximativ două miliarde de euro. Cei mai mari producători din panificaţie sunt Boromir, Vel Pitar şi Titan, iar podiumul producătorilor şi procesatorilor de carne este disputat de Unicarm, Transavia şi Marex.

Pe piaţa de panificaţie, morărit şi patiserie, evaluată la aproximativ un miliard de euro anual, lupta la vârf pentru supremaţie se dă între afacerile antreprenorilor şi grupurile multinaţionale. Dinel Boromiz, omul de afaceri care controlează grupul Boromir, continuă să conducă topul celor mai mari producători în funcţie de cifra de afaceri. Liderul este urmărit însă îndeaproape de doi jucători multinaţionali, americanii de la Broadhurst Investments care deţin producătorul Vel Pitar şi austriecii de la LLI Euromills, proprietarii Titan.

"Piaţa se va consolida numai în cazul în care se va reduce TVA, dar o astfel de mişcare depinde de aparatul administrativ. Pentru mine anul a fost bun, nu ştiu cât de bun a fost însă şi pentru alţi jucători de pe piaţă. Totuşi există o mare discrepanţă în acest moment între nivelul investiţiilor pe care le facem şi rezultatele pe care le obţinem în urma acestor investiţii", spune Dinel Boromiz, omul de afaceri care controlează grupul Boromir, cu afaceri estimate anul trecut la peste 130 mil. euro.

În privinţa evoluţiei pe care o au grupurile multinaţionale, Dinel Boromiz subliniază că preferă să concureze de la egal la egal cu jucători de acest tip pentru că multinaţionalele respectă regulile jocului. "Nu mă sperie prezenţa multinaţionalelor. Este foarte bine că sunt pe piaţă pentru că joacă corect."

Antreprenorul nu estimează însă fluctuaţii majore în privinţa creşterii pieţei în volum sau valoare sau a reducerii evaziunii fiscale. Vânzările la negru de pe piaţa de morărit şi panificaţie acoperă aproape jumătate din piaţă, potrivit unor estimări. În condiţiile în care piaţa pâinii, cea tradiţională, este afectată de evaziunea fiscală, marii jucători s-au reorientat anul trecut către segmente de piaţă unde valoarea adăugată este mai mare.

Astfel, Titan, al treilea jucător de pe piaţă, a mizat pentru al doilea an la rând pe livrările de chifle pe care le fac către gigantul McDonald's. Diferenţa a fost că în 2011 producătorul a trimis chifle şi la export pe pieţe precum Germania sau Grecia. Debuşee prin export au fost căutate anul trecut şi de Pambac Bacău, producător care a reuşit să încheie anul cu cel mai mare profit din ultimii patru ani.

Carnea: o afacere unde jocurile sunt făcute de români

Dacă piaţa de panificaţie sau morărit este împărţită de antreprenorii români cu grupurile internaţionale, pe piaţa românească a cărnii jucătorii mari din străinătate nu s-au înghesuit până acum să îşi facă simţită prezenţa.

Astfel, Transavia, Agricola Bacău, CrisTim, Elit Cugir sau Unicarm Satu Mare continuă să fie cinci dintre companiile care produc sau procesează carne şi care au fost construite de la zero de antreprenori români. Singura pată de culoare între jucătorii de pe această piaţă continuă să fie grupul Caroli Foods, un joint-venture între familia libaneză El Solh şi compania multinaţională Campofrio.

Într-o piaţă evaluată între 700 mil. euro şi 1 mld. euro, în scădere de trei ani ca urmare a consumului redus, jucătorii mari au căutat anul trecut debuşee de creştere. Una dintre soluţiile găsite de producătorii de carne au fost livrările la export în condiţiile în care aşteptările de la intern sunt în continuare foarte rezervate.

Ieşirea la export a antreprenorilor din industria procesării cărnii a fost o surpriză pentru că în urmă cu trei sau patru ani întreaga miză a acestor afaceri era desfacerea pe piaţa internă. Mişcările de anul trecut reprezintă însă doar un prim pas făcut de aceste companii în vederea stabilizării, cei mai mulţi neavând forţa să îşi ţină pe linia de plutire profiturile cu ajutorul livrărilor din vestul Europei.

Pe lângă orientarea de anul trecut a unei bune părţi dintre producători la export, piaţa a fost zguduită şi de alte evenimente. Astfel, grupul Caroli Foods s-a văzut nevoit să închidă una dintre cele două fabrici pe care le deţinea. În acelaşi timp producătorul de mezeluri Aldis a ajuns într-un punct de cotitură după moartea fondatorului companiei într-un accident de nautic.

Mai mult, spre sfârşitul anului CrisTim, a achiziţionat brandul Matache Măcelaru, prima mutare de acest tip făcută de companie. La rândul său, Sorin Minea, proprietarul Angst, a semnat un parteneriat cu retailerul francez Carrefour.

Piaţa urmează a se consolida însă în următorii ani atât intrarea în derivă a unor jucători din prim plan dar şi prin achiziţiile ce ar urma să fie făcute de grupurile multinaţionale din industria alimentară, spune Radu Timiş, antreprenorul din spatele producătorului de mezeluri CrisTim, una dintre cele mai cunoscute figuri din industrie.

"În cinci ani piaţa se va consolida. Vor rămâne trei sau patru jucători mari şi mijlocii iar un jucător multinaţional mare va prelua operaţiunile producătorilor care întâmpină acum probleme".

În acelaşi timp Radu Timiş subliniază că în următoarea perioadă jucătorii care continuă să fie stabili vor prelua cotele de piaţă ale jucătorilor ale căror operaţiuni suferă ca urmare a consumului redus şi ca urmare a lipsei finanţării.

Cu toate că producătorii şi procesatorii români continuă să facă jocurile o parte importantă din piaţa cărnii de porc este acoperită de importuri. La începutul anului Comisia Europeană a dat undă verde României pentru a relua exporturile de carne de porc după şapte ani de interdicţie ca urmare a temerilor privind pesta porcină. Producătorilor români de carne de porc le va lua însă o perioadă pentru a-şi recalibra capacităţile de producţie după ce în ultimii opt ani de pe piaţa locală au dispărut 3 milioane de capete de porcine ca urmare a interdicţiei pentru export. În consecinţă o parte din cererea internă va fi acoperită şi în următoarea perioadă tot din import. Numai anul trecut pe piaţă a intrat carne de porc de peste 200 milioane de euro.