Atmosferă de "autogară judeţeană pe aeroportul Otopeni, cu un plus de 55% la trafic după venirea curselor low-cost

"Plec cu o oră mai devreme spre aeroportul Otopeni faţă de cum plecam de obicei din cauză că este mai aglomerat ca înainte. Astfel evit orice situaţie neprevăzută. De exem­plu, acolo unde ştiai că nu se face coadă, acum trebuie să stai la una. Cred că aero­portul este supraîncărcat. Au vrut să for­ţeze un pic sistemul", spune Adrian Porfir.

Funcţia pe care o are, director general al producătorului de materiale de construcţii Megaprofil pe Europa de Sud-Est, parte a grupului belgian Joris, implică deplasări în străinătate sau în ţară în patru din cinci zile lucrătoare. În toate se deplasează cu avionul.

În aprilie, prima lună în care de pe aeroport au decolat atât avioanele com­paniilor tradiţionale, cât şi cele ale com­paniilor low-cost, traficul aeroportului Henri Coandă (Otopeni) a crescut cu 55,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor companiei. Altfel spus, de pe cel mai mare aeroport din ţară au plecat şi au sosit în plus puţin peste 222.000 de pasageri.

"Cred că situaţia creată de aglo­me­raţie se va rezolva cel mai probabil în timp, după ce aeroportul va optimiza toate fluxurile. Acum se stă mai mult la coadă la verificarea bagajelor de mână şi chiar şi la check-in", spune el.

Pe de altă parte, Cristian Cornea, directorul general al Can Pack România, care produce cutii metalice pentru bere şi suc, spune că i se pare că acum în aeroportul Otopeni este o atmosferă de autogară judeţeană.

De pe cel mai mare aeroport, de unde efectuau înainte curse doar companii tradiţionale, plecau în călătorii în special oameni de afaceri şi executivi în interes de business. În schimb, de pe aeroportul Băneasa, cei mai mulţi pasageri erau românii care muncesc în Italia şi Spania, care alegeau cursele low-cost datorită biletelor mai ieftine.

"După mutarea zborurilor low-cost pe Otopeni, am fost de două ori în aeroport. Mărturisesc că nu am avut probleme deosebite, ceea ce am sesizat fiind doar o aglomeraţie în creştere şi o atmosferă de autogară judeţeană, cu uriaşele paporniţe de rafie peste tot, înjurăturile cu voce foarte tare, să le numim generic mârlănie", spune el.

În primele patru luni prin cel mai mare aeroport din ţară au trecut 1,65 milioane de pasageri, număr în creştere cu 18,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit oficialilor companiei.

Din 25 martie au început să decoleze şi să aterizeze pe aeroportul Otopeni şi avioanele companiilor low-cost Wizz Air şi Blue Air, după ce oficialii aeroportului Aurel Vlaicu au anunţat că se doreşte transformarea acestui aeroport într-unul dedicat curselor de aviaţie generală, salvare şi a celor operate de private jet-uri.

Pentru a face faţă fluxului crescut de pasageri, generat de mutarea acestor curse, reprezentanţii aeroportului Otopeni au desfiinţat şirurile de scaune din sala de aşteptare a aeroportului. Acestea au fost înlocuite de 16 automate de bilete, în vederea diminuării cozilor la check-in.

Celor 102 avioane care decolau în medie în fiecare zi de pe Otopeni li s-au adăugat alte 35 de curse în medie ale Blue Air sau Wizz Air, potrivit estimărilor ZF. Anul trecut prin aeroportul Otopeni au trecut 5 milioane de pasageri.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti va deschide în iulie anul acesta al doilea terminal de plecări in­ternaţionale la aeroportul din Otopeni, cu o suprafaţă de 19.600 de metri pătraţi, în urma unei investiţii de 62 milioane euro. Cu acest nou terminal capacitatea aeroportului va creşte de la 7-8 milioane de pasageri la aproape 10-11 milioane de pasageri.

Doar 25 de curse pe Băneasa

Dacă pe aeroportul Otopeni se stă acum mai mult la cozi, pe aeroportul Băneasa decolează şi aterizează doar 25 de curse, faţă de 70, înainte de mutarea curselor low-cost. Oficialii aeroportului Băneasa nu au transmis câţi pasageri au fost în aprilie. În total însă, în primele patru luni s-au înregistrat 422.515 pasageri.

Trebuie luat însă în calcul şi faptul că cei mai mulţi pasageri sunt cei pe care i-au atras companiile low-cost în primele trei luni, când încă operau de pe Băneasa.

După ce cursele low-cost au fost mutate pe aeroportul Otopeni, traficul şi numărul de avioane care decolează sau aterizează pe aeroportul Băneasa s-a redus semnificativ.

Din totalul curselor care au operat pe aeroportul Băneasa în prima lună de după mutarea curselor low-cost pe Otopeni, 40% au fost zboruri private, iar 44% zboruri-şcoală. De asemenea, 7,5% au fost zboruri tehnice şi doar 2,5% zboruri de tip ambulanţă. Restul au fost curse cargo, umanitare, militare sau zboruri oficiale.

Aeroportul din Băneasa, cel mai vechi din România şi al doilea ca mărime din ţară, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, devenise în ultimii ani cel mai important hub pentru zborurile low-cost. Chiar şi aşa, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi Ministerul Transporturilor a decis mutarea zborurilor low-cost de pe acest aeroport. Numărul de pasageri pe Băneasa se ridica la 2,4 milioane de persoane anul trecut.