Mark Lhermitte, Ernst & Young: Trebuie să identificaţi activele cheie şi să vindeţi „o poveste România“

Competiţia se intensifică la nivel in­ter­naţional, iar România tre­buie să menţină contactul cu in­ves­ti­torii străini şi să nu renunţe să "vân­dă povestea România", pen­tru că, în caz contrar, atunci când va relua le­gă­tu­rile s-ar putea să fie prea târziu, consideră Mark Lhermitte, partner al Ernst & Young Advisory.

El a prezentat la Conferinţa Mondială a In­ves­tiţiilor, care a avut loc în Franţa săptămâna trecută, studiul pentru 2012 al Ernst & Young "European Attractiveness Survey", realizat pe un eşantion de 840 de lideri de business. Spre deosebire de alte ţări din regiune, România nu a fost reprezentată la nivel guvernamental.

La conferinţa din Franţa au participat circa 500 de lideri din business, dar şi oameni politici precum Jean-Pierre Raffarin, fostul prim-ministru al Franţei, şi Gunter Verheugen, fost vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Recent, ministrul delegat pentru mediul de afaceri Lucian Isar a afirmat că România pierde investitori pentru că nu ştie să negocieze, iar investitorii mari care ar putea ajuta piaţa lo­ca­lă nici nu au auzit de România. Investiţiile străine au continuat să se prăbuşească în acest an, atingând în aprilie un nou minim istoric, de 21 mil. euro. Înrăutăţirea activităţii in­vesti­ţionale în România este corelată cu am­plifi­ca­rea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional, dar oglindeşte şi percepţia străinilor faţă de Ro­mânia precum şi atracti­vi­tatea mediului de afa­ceri. Anul trecut investi­ţiile străine au atins minimul ultimilor nouă ani.

Alexis Karklins-Marchay, partner emer­ging markets center leaser la Ernst & Young, a explicat că declinul investiţiilor străine în Ro­mânia a fost influenţat de trei factori, respectiv scă­derea generalizată care s-a înregistrat în ţările din regiune din cauza intensificării aver­siunii la risc, pericolul unei crize a cre­ditului, având în vedere dependenţa secto­rului bancar ro­mânesc de instituţiile de credit din zona euro, dar şi faptul că România nu a făcut progrese în a prezenta "activele-cheie" prin care vrea să devină faimoasă.

"Nu este vorba doar de marketing. Trebuie să realizaţi care sunt activele-cheie astăzi şi banii pe care îi aveţi unde vreţi să îi puneţi. Este vorba despre realizarea unei strategii pentru pro­movarea României în lume, despre o dife­renţiere a României. Spuneţi-mi trei motive pen­tru care ar trebui să aleg România ca in­ves­titor. Ştiu că România este diferită de Bulgaria, Serbia sau Ucraina, dar este foarte dificil pentru majoritatea investitorilor din întreaga lume să facă diferenţa dintre aceste ţări", a explicat Karklins-Marchay.

În acest moment, la nivel internaţional există o competiţie acerbă între ţări pentru in­vestitori şi pentru capital. Din păcate, România nu este prima alegere atunci când investitorii plă­nuiesc să se extindă în regiune şi rămâne de cele mai multe ori în urma altor ţări, precum Po­lonia, Cehia sau Turcia. Semnalele pentru întregul an privind investiţiile străine nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere riscul ca tensiunile de pe pieţele internaţionale să se amplifice şi să provoace revenirea economiilor europene în recesiune. La situaţia externă di­ficilă se adaugă şi incertitudinile interne, carac­teristice unui an electoral. În condiţiile în care România este dependentă de capitalul extern, în absenţa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică se reduc.

Investitorii străini au bătut în retragere în ultimii ani atât din cauza condiţiilor dificile de pe pieţele de origine, care au impus ajustări de cheltuieli şi, implicit, amânarea programelor de in­vestiţii, cât şi din cauza perpetuării proble­me­lor cu care piaţa românească s-a confruntat în ultimii 20 de ani, respectiv lipsa infra­struc­turii, instabilitatea/lipsa de predictibilitate legis­la­tivă sau dificultăţile de pe piaţa muncii şi din sis­temul de învăţământ, domenii care nu au putut ţine pasul cu cerinţele companiilor care s-au extins în România.

Infrastructura nedezvoltată a fost un im­pe­di­ment pentru investitori şi înainte de criză, com­panii importante alegând pieţele vecine, cum a fost cazul Mercedes, care a pre­ferat Un­ga­ria în detrimentul României din cauza acce­su­lui dificil la sistemul rutier din Europa de Vest.

Lhermitte apreciază că nu este suficient ca o economie să înregistreze creştere economică pentru a atrage mai mulţi investitori străini. "Investitorii vin, desigur, pentru piaţa din România. Dar se extind în perimetrul regional. Trebuie să vă asiguraţi că toată lumea gândeşte că Bucureşti este «locul», în loc de Praga, Varşovia sau Viena, pentru a stabili aici un «headquarter» - centru regional pentru această parte a Europei. Nu este un dat." În ceea ce priveşte viitoarea concurenţă pentru România, toată lumea se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei în Turcia şi Ucraina în ceea ce priveşte businessul real, european, a mai spus Lher­mitte.

România a re­ve­nit anul trecut pe creş­tere eco­no­mi­că, după doi ani în care s-a afundat în rece­siune, însă per­spec­tivele nu sunt foarte fa­vorabile. În cazul în care situaţia din Euro­pa nu se va calma, economia ro­mâ­neas­că nu va avea cum să crească, având în vedere că resursele interne sunt limitate, iar Guvernul nu a arătat că are o strategie de creştere în care investitorii străini să pună bani. Pentru a doua parte a anului, totul va depinde de situaţia din Europa, adică din Grecia, Spania şi Italia, însă în privinţa investiţiilor străine nu sunt aşteptate modificări importante.

Reprezentantul Ernst & Young a amintit că, pentru Europa Centrală şi de Est, contextul general a fost negativ în termeni de noi locuri de muncă sau noi proiecte. Însă două ţări, respectiv România şi Polonia, au depăşit această situaţie în 2011, ieşind din acest trend dezamăgitor, dar au probleme legate de am­ploarea şi sustenabilitatea creşterii eco­nomice în perioada următoare. "Perspec­tivele pentru Europa Centrală şi de Est pe termen lung sunt excelente. Dar pe termen scurt nu veţi avea anii frumoşi aşa cum aţi avut în 2007 sau 2008."

România a mai rămas cu câteva "atuuri" în faţa investitorilor, respectiv dimensiunea pieţei prin prisma a aproximativ 20 de milioane de consumatori şi schemele de ajutor de stat care sunt acordate în funcţie de nivelul investiţiilor şi numărul locurilor de muncă create. Însă şi aceste ajutoare de stat expiră la sfârşitul anului 2013, astfel că după această dată vor fi adoptate alte condiţii, care trebuie negociate cu Uniunea Europeană.

Polonia este foarte eficientă atât ca efect al capitalului, cât şi pentru că este a doua cea mai mare piaţă a muncii care are o astfel de dimensiune critică. Polonia a reuşit anul trecut să atragă aproape 10 mld. euro investiţii străine, în creştere de la 6,7 mld. euro în 2010. România a fost depăşită în ultimii doi ani şi de Cehia în ceea ce priveşte investiţiile atrase, cu un nivel de aproape 4 mld. euro în 2011 şi de 4,6 mld. euro în 2010.

Cea de-a zecea ediţie aniversară a Con­ferinţei Mondiale a Investiţiilor a fost or­ga­ni­zată în Franţa, în staţiunea La Baule Escoublac de la malul Oceanului Atlantic. Tema centrală a conferinţei a fost creşterea eco­nomică, iar în cadrul discuţiilor au fost ana­li­zate "lecţiile" ultimului deceniu, precum şi pro­vocările pentru Europa într-o perioadă marcată de schimbări rapide şi o intensificare a concurenţei în toate domeniile. Ernst & Young, una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă la nivel global, a figurat pe lista orga­nizatorilor acestui eveniment interna­ţional.

La Baule Escoublac, Franţa