Va reuşi cel de-al 19-lea summit anticriză al UE să coalizeze Europa? Germania se opune oricăror propuneri noi, iar Polonia şi Cehia nu vor uniune bancară
Summitul UE de două zile care a început ieri vine într-un context fără precedent, în care criza datoriilor a făcut deja a cincea victimă, Ciprul, iar Spania şi Italia, unele dintre cele mai mari economii europene, caută cu încăpăţânarea disperatului ajutor din partea partenerilor din zona euro. De aceea recâştigarea încrederii investitorilor în euro este una dintre cele mai importante mize ale reuniunii, unde, chiar dacă nu se vor lua decizii spectaculoase, se vor delimita clar poziţiile de pe care se vor înfrunta pe viitor liderii Europei.
Alte mize majore ale reuniunii şefilor de state şi de guverne din UE sunt stabilirea primilor paşi pentru realizarea unei uniuni bancare, privită cu neîncredere de Polonia şi Cehia, emiterea de eurobonduri pentru reducerea costurilor de finanţare ale ţărilor cu probleme, ideea susţinută de Franţa, dar căreia Germania i se opune cu îndârjire, şi crearea unui pact sau cel puţin a unui pachet de măsuri care să stimuleze economia.
Pentru zona euro o altă miză este alegerea următorului preşedinte al Eurogroup în locul lui Jean-Claude Juncker. Cele mai răsunătoare nume propuse pentru lista candidaţilor sunt cele ale ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble şi al omologului francez Pierre Moscovici.
"Cred că este foarte important ca acest summit să excludă orice dubiu legat de ireversibilitatea euro", a declarat preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, citat de The Wall Street Journal.
Premierul italian Mario Monti a avertizat că nu va pleca de la summit dacă nu va obţine ceea ce vrea, adică măsuri concrete de stimulare a economiei şi permiterea BCE sau a fondurilor de salvare ale zonei euro să cumpere de pe pieţe obligaţiuni ale guvernelor cu probleme pentru reducerea costurilor de finanţare ale ţării. Dacă va fi aprobată, de această măsură va beneficia şi Spania, stat adus în pragul bailoutului de creşterea costurilor de finanţare şi care a cerut ajutor de până la 100 miliarde euro pentru băncile sale.
"De ce să ajungem la alternative dramatice?"
Berlinul priveşte cu mare reticenţă spre o astfel de utilizare a fondurilor de salvare.
Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică Angel Guria a cerut sprijin imediat pe pieţe pentru Spania şi Italia, prin intermediul BCE sau al instituţiilor deja existente.
"De ce să ajungem la alternative dramatice doar pentru că nu le utilizăm cum trebuie pe cele pe care le avem deja?", a afirmat Guria. El a criticat adesea strategia anticriză a zonei euro.
Tot legat de fondurile de salvare, preşedintele francez François Hollande insistă ca ele să fie folosite pentru recapitalizarea directă a băncilor, în loc ca guvernele să fie forţate să ingurgiteze datorii uriaşe pentru a-şi salva instituţiile de credit.
Vârful de lance al ofensivei lui Hollande sunt însă eurobondurile, prin care s-ar colectiviza datoriile din zona euro şi reduce astfel costurile de finanţare ale ţărilor atacate de pieţe.
Germania finanţează însă o mare parte din măsurile anticriză ale zonei euro şi de aceea se opune propunerilor Italiei şi Franţei.
"Mă tem că la acest summit, din nou, va fi mult prea multă vorbă despre tot felul de idei pentru mutualizarea datoriilor şi prea puţin despre îmbunătăţirea controlului şi măsuri structurale", a spus Merkel în faţa parlamentarilor.
Polonia şi Cehia nu vor uniune bancară
Ea a lăsat însă loc de spaţiu de manevră asupra băncilor, cerând stabilirea curând a unui supraveghetor european puternic care să controleze marile bănci. Supravegherea comună, alături de un sistem european de garantare a depozitelor băncilor, ar fi un prim pas spre realizarea unei uniuni bancare la nivel european.
Deşi ideea este atrăgătoare pentru Bruxelles, Polonia şi Cehia s-au arătat însă foarte îngrijorate de uniunea bancară, despre care se discută la summit, iar premierul ceh a avertizat că ţara sa nu va accepta măsuri care să fie "extrem de păgubitoare" pentru economie, scrie Financial Times.
Varşovia şi Praga se tem că reglementarea paneuropeană ar face mai uşor pentru marile bănci europene să retragă capital de la subsidiarele din Europa Centrală, ceea ce ar cauza probleme în ţările private astfel de lichiditate. În Cehia, 90% din sectorul bancar este controlat de bănci străine, iar în Polonia proporţia este de două treimi.
Analiştii apreciază că măsuri pentru crearea unei uniuni bancare şi stabilirea unui pachet de stimulare economică, care va cuprinde probabil crearea de bonduri de proiect, redirecţionarea fondurilor europene şi credite de la Banca Europeană de Investiţii, sunt temele cu cele mai mari şanse de a fi decise la acest summit.
Banii încep să revină la băncile greceşti
În pofida problemelor formării unui nou guvern în Grecia, mai mult de două miliarde de euro s-au reîntors în sistemul grec de credit în ultimele două săptămâni, fenomen ce a început cu puţin timp înainte de alegerile generale de pe 17 iunie, scrie Kathimerini.
În urma alegerilor neconcludente de pe 6 mai, luna trecută grecii au retras din depozitele băncilor peste şapte milioane de euro din cauza incertitudinilor legate de formarea unui guvern. Din mai până pe 15 iunie, din depozite s-au evaporat 12 miliarde euro. Bancherii consideră că anticiparea stabilizării condiţiilor din Grecia este suficientă pentru a pune capăt retragerilor de capital.