Italia a luat o zi de respiro în lupta cu pieţele, dar Franţa intră în prim-plan din cauza concedierilor

Italia a început să riposteze cu succes în meciul cu pieţele de finanţare, iar premierul Mario Monti a asigurat că ţara lui s-a îmbarcat "într-un război brutal" pentru revigorarea economiei, însă în statul vecin Franţa preşedintele Francois Hollande îşi vede pătată imaginea de garant al siguranţei locului de muncă de decizia celui mai mare producător auto de a efectua mii de concedieri.

Italia a împrumutat ieri 7,5 miliarde euro prin titluri cu scadenţa la un an la dobânzi în scădere puternică, de la 3,972% în urmă cu o lună la 2,697%. Statul poartă un război atât acasă cât şi în afara graniţelor în eforturile de a repune pe picioare economia şi de a o scoate din criza datoriilor din zona euro, a afirmat Monti, citat de The Wall Street Journal.

"Italia s-a angajat într-un război brutal", a spus el. Guvernul lui Monti a propus reducerea cheltuielilor cu 4,5 miliarde euro anul acesta, reducerea numărului angajaţilor din sectorul public şi serviciile publice care de mult timp susţin societatea italiană.

Premierul încearcă să-i convingă pe liderii europeni să extindă puterea Mecanismului European de Stabilitate astfel încât fondul de salvare al zonei euro să poată cumpăra de pe piaţă obligaţiunile statelor care îşi respectă angajamentele fiscale pentru a le reduce costurile de finanţare.

Monti este convins că Italia nu va avea nevoie de un acord de finanţare externă. Nevoia unei siguranţe mai mari s-a accentuat după ce turbulenţele create recent pe pieţele de finanţare de problemele băncilor spaniole au antrenat costurile de împrumut ale Italiei la cote alarmante.

Berlusconi încă bântuie prin viaţa politică

Declaraţiile lui Monti vin în contextul în care aliaţii fostului premier Silvio Berlusconi au început să pregătească terenul pentru intrarea controversatului miliardar şi om politic în cursa pentru conducerea guvernului.

"Mulţi oameni îi cer să revină. Multă lume îl sprijină pentru a candida", a afirmat Angelino Alfano, unul dintre aceşti aliaţi, pentru Corriere della Sera.

Însă această perspectivă va nelinişti probabil investitorii şi autorităţile UE, care în noiembrie au făcut presiuni pentru ca Berlusconi să demisioneze. Ca şi acum, în toamna anului trecut Italia s-a văzut nevoită să îndure tirul pieţelor, care au penalizat lipsa de hotărâre cu care guvernul Berlusconi implementa reformele necesare refacerii competitivităţii economiei. Berlusconi a cedat de mai multe ori presiunilor oamenilor de afaceri.

"Predecesorul meu, Berlusconi s-a confruntat cu presiuni extrem de neplăcute care, îmi imaginez, au fost aproape umilitoare", a spus Monti, adăugând că atunci Italia risca să cedeze o bună parte din suveranitate. Investitorii se întreabă cum Italia îşi va putea plăti datoria uriaşă de aproape două miliarde de euro, echivalentul a 120% din PIB, când economia se contractă şi nu are şanse de relansare rapidă.

Veşti rele pentru Hollande

În Franţa, Peugeot-Citroën, cel mai mare constructor auto local, a anunţat planuri de restruc­turare care ar putea ameninţa 8.000 de locuri de muncă.

Vestea a venit ca o lovitură pentru guvernul socialist francez, în condiţiile în care preşedintele Hollande a promis în campania electorală că va proteja locurile de muncă. Anunţul iniţial prevede că 3.000 de posturi vor fi eliminate la uzina Aulnay, care va fi închisă după 39 de ani de funcţionare, 1.400 la fabrica din Rennes şi 3.600 în departamentele care nu au legătură directă cu producţia. Scopul planului este "de a reduce costurile şi îmbunătăţi eficienţa operaţională", scrie The Guardian. Anul trecut compania a anunţat alte 6.000 de concedieri.

Planul a încins spiritele la Paris, ministrul afacerilor sociale Marisol Touraine declarând că statul nu poate accepta intenţiile constructorului auto.

Touraine susţine că ajutorul de patru miliarde euro pe care Peugeot l-a primit de la guvern dă statului posibilitatea de a influenţa situaţia. Soluţia companiei este de a muta jumătate din cei 3.000 de angajaţi de la Aulnay la o uzină din alt oraş. Problema este însă că nu toţi angajaţii vor putea să se mute.

Constructorul auto înregistrează pierderi de 200 milioane euro pe lună. Livrările i-au scăzut cu 13% în prima jumătate a anului.

Premierul Jean-Marc Ayrault a descris vestea ca "un şoc real" pentru angajaţii companiei şi pentru întreaga industrie auto. Într-un comunicat de urgenţă, guvernul a anunţat că va pregăti "un plan pentru sprijinirea industriei auto" până pe 25 iulie.

Grecia, şomaj record

Rata şomajului din Grecia a crescut în aprilie la un nou nivel record, de la 22% în martie la 22,5% în aprilie, în condiţiile în care al cincilea an de recesiune continuă să facă ravagii pe piaţa muncii, scrie Kathimerini.

Grecia depinde de ajutor financiar de la UE şi FMI, care au impus reduceri de cheltuieli în urma cărora multe companii de stat şi afaceri private s-au restructurat sau au dispărut. Rata şomajului din Grecia este de aproape două ori mai mare decât media din zona euro. Cu toate aceste reduceri, unii analişti cred că Atena va intra în incapacitate de plată a pensiilor şi angajaţilor din sectorul public chiar de vinerea viitoare, iar alţii văd data defaultului pe 20 august, dată la care vor ajunge la scadenţă obligaţiuni greceşti deţinute de BCE, notează CNBC.

Finlanda. Dobânzi negative

Finlanda a devenit ieri a cincea ţară din Europa cu randamente negative pentru obligaţiuni scadente la doi ani, după Germania, Elveţia, Austria şi Danemarca. Practic, investitorii plătesc pentru "privilegiul" de a împrumuta aceste state.

Diferenţa mare dintre randamentele acestor ţări şi cele, de exemplu, ale Spaniei sau Portugaliei scoate în evidenţă lipsa încrederii investitorilor în capacitatea de revenire a economiilor de la periferia zonei euro.

Fed printează noi dolari

Analiştii băncii americane Merill Lynch anticipează că Rezerva Federală a SUA va iniţia în a doua jumătate a anului un program de achiziţie de active de până la 500 miliarde dolari.

Aceasta ar reprezenta a treia rundă de achiziţii de active derulată de instituţie şi ar veni pe fondul îngrijorărilor că problemele din Europa se vor accentua şi economia chineză va încetini şi mai mult. Noul program va duce, probabil, preţul aurului la 2.000 de dolari uncia, curând dacă infuziile de lichiditate încep din septembrie sau anul viitor dacă planul este iniţiat după alegeri, care vor avea loc în noiembrie. Joi, metalul preţios era cotat la 1.572 dolari uncia pe bursele asiatice.