Comisia Europeană se aşteaptă la o lungă perioadă de incertitudine în România. Cum vor reacţiona pieţele la ea?

• Comisia Europeană a adus României critici de o duritate fără precedent în anii de după integrare
• Comisia pune sub semnul întrebării angajamentul faţă de respectarea şi înţelegerea statului de drept
• Comisia este "extrem de îngrijorată" de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar
• Comisia îşi exprimă îngrijorarea faţă de presiunile exercitate de "unii membri ai Guvernului şi de politicieni de rang înalt" asupra Curţii Constituţionale
• José Manuel Barroso: "România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar trebuie să-şi respecte angajamentele."

Raportul Comisiei Euro­pene asupra Justiţiei lasă în mod voit impresia că în România va continua o destul de lungă pe­rioadă de incertitudine în care în dis­cuţie este pus chiar statul de drept. Cum vor reacţiona pieţele şi cum va fi afectată economia de aceste incerti­tudini, iată ce ar trebui să preocupe Bucureştiul în cel mai înalt grad.

Raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), dat publicităţii ieri este, pe alocuri, năucitor: dacă cineva şi-ar fi dorit un document mai prost, nu-şi putea imagina altceva.

MCV-ul este un mecanism de monitorizare a Justiţiei din România (şi Bulgaria) şi a fost adoptat la integrarea ţării în Uniune ca element de siguranţă pentru ţările membre care susţineau că nu suntem pregătiţi pentru aderare.

Ceea ce trebuia să fie un raport la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană s-a transformat într-un rechizitoriu politic al ultimelor trei săptămâni şi asta pentru că Executivul european anunţă că are îndoieli că în România statul de drept este res­pectat.

De la integrarea în UE, nimeni nu a pus sub semnul întrebării angajamentul pentru democraţie al României. Ce va putea însemna acest lucru dacă nu va fi găsită o soluţie politică de compromis?

Dezvoltarea recentă a României are o legătură clară cu procesul ei de integrare euroatlantică. Integrarea în NATO a adus siguranţa afacerilor dezvoltate aici, iar integrarea în UE o explozie a investiţiilor străine în România. Peste 7 mld. euro în 2007 şi 9 mld. euro în 2008 - sunt peste 50 mld euro în total de când România a fost redescoperită pe harta investiţiilor străine.

Tabloul este răsturnat, la patru ani de la debutul crizei. Investiţiile străine

s-au prăbuşit (ceva peste 400 mil. euro, la cinci luni, la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a lui 2011, an care, oricum, a fost unul foarte prost). Banii încep să plece - 2 mld. euro au ieşit din depo­zitele pe termen mediu şi lung ale băncilor din România doar în luna mai.

Nimeni nu ştie cum va evolua cu adevărat economia, deşi toată lumea speră că va fi pe "plus". Peste acest tablou sumbru, raportul Comisiei Europene vine şi mai ridică o problemă sensibilă: "Evenimentele din ultima perioadă ne-au zguduit încrederea."

Comisia Europeană va monitoriza mult mai atent România şi, în mod cu totul excepţional, va face un alt raport în acest an, deşi raportul de ieri trebuia să fie ultimul pentru 2012.

Acest lucru înseamnă că Bruxelles-ul se teme de acţiunile politice viitoare, se teme că scandalul politic de la Bucureşti nu se va încheia după 29 iulie, data referendumului convocat pentru de­miterea preşedintelui Traian Bă­sescu. Şi că se aşteaptă la o lungă perioadă de incertitudine.

Ce-ar putea însemna acest lucru au spus-o deja oamenii de afaceri. Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, a susţinut recent: "Acţiunile clasei politice din aceste zile aduc noi incertitudini peste cele deja existente şi au ca efect scăderea încrederii consumatorilor şi investi­torilor. Lipsa de stabilitate şi predicta­bilitate este barieră importantă pentru investitori, iar aceasta poate produce efecte cu atât mai grave acum, când România are atâta nevoie de capital".

Ce spune Comisia Europeană? "Comisia consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entităţile politice şi acuzaţiile sunt o practică obişnuită; totuşi, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acţiuni. Deşi anumite acţiuni pot fi explicate parţial de această polarizare politică, acţiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul faţă de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înţeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri stabilite şi eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activităţii celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa controlului jurisdicţional. În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar şi care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăţi. Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică întrebări serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate."

Citatul de mai sus este doar un fragment din cele 25 de pagini seci ale raportului Comisiei. Raport care poate fi rezumat de următoarea frază: Comisia consideră că România a făcut progrese în reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în perspectiva celor cinci ani analizaţi în raportul pe MCV publicat miercuri, însă obiectivele iniţiale nu au fost atinse, iar procesul nu este încă sustenabil şi ireversibil.

Este o îndoială a Comisiei, este limpede un mijloc de presiune. Ce se va întâmpla însă în viitor şi cum vor acţiona actorii polititici de la Bucureşti? În ultimele zile, premierul Victor Ponta a încercat să mai liniştească apele pe care Guvernul său şi coaliţia care îl sprjină le-au învolburat. A anunţat o serie de măsuri economice cum ar fi plata TVA la încasarea facturii, nu la emiterea ei.

Ieri, comentând raportul Comisiei, el a susţinut că : documentul este unul echilibrat, din care România trebuie să aibă concluziile necesare.

Dar mulţi dintre membrii de marcă ai coaliţiei de guvernare, precum fostul ministru al justiţiei Tudor Chiuariu (PNL), l-au criticat vehement pe preşe­dintele Comisiei Jose Manuel Barroso: "Pentru domnul Barroso nu contează experimentele Ridzi şi Udrea şi sistemul Băsescu-Boc-Udrea pe care românii au fost nevoiţi să-l suporte în ultimii ani. Domnul Barroso nu a fost preocupat că fiica domnului Băsescu a ajuns în Parlamentul European finanţându-şi campania electorală prin corupţie, prin intermediul doamnei Ridzi", spune Chiuariu.

Reacţiile de la Bucureşti

• Victor Ponta, premier:

Consider că este un raport echilibrat, din care România trebuie să tragă concluziile necesare pentru continuarea eforturilor de asigurare a unui sistem de justiţie independent şi eficient şi pentru îndreptarea deficienţelor structurale manifestate în timp şi a observaţiilor legate de criza politică din ultimele săptămâni.

• Vasile Blaga, preşedintele PDL:

Trăim astăzi cea mai neagră zi din istoria de 22 de ani a democraţiei româneşti. (…) Din păcate, raportul Comisiei Europene stabileşte fără dubiu că guvernul condus de Victor Ponta a atacat şi a slăbit instituţiile democratice ale ţării şi independenţa justiţiei.

• Titus Corlăţean, ministrul justiţiei:

Dincolo de progresele previzibile, raportul indică o serie de aspecte critice, foarte serioase şi preocupante legate de funcţionarea justiţiei în toţi aceşti ani sub Traian Băsescu. Vorbim de un eşec al lui Traian Băsescu şi al guvernelor sale în garantarea bunei funcţionări a justiţiei.

• Tudor Chiuariu (PNL), fost ministru al justiţiei:

Domnul Barroso nu a fost preocupat că fiica domnului Băsescu a ajuns în Parlamentul European finanţându-şi campania electorală prin corupţie, prin intermediul doamnei Ridzi.

• Alina Ghica, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii:

Luăm act de îngrijorările exprimate în mod neechivoc de Comisie cu privire la posibila afectare a caracterului ireversibil şi sustenabil al reformelor în contextul politic recent şi solicităm întregii clase politice şi în primul rând Guvernului şi Parlamentului să ia neîntârziat măsuri convingătoare pentru a repune România pe calea integrării sale europene depline.

• DNA:

Raportul Comisiei Europene constată un progres constant şi o confirmare fără echivoc a faptului că, prin acţiunile sale profesioniste şi imparţiale, DNA a contribuit în mod esenţial la îndeplinirea, de către România, a obiectivului privind combaterea corupţiei.

Ce este MCV-ul şi de ce suntem cetăţeni de rangul doi ai UE

• MCV-ul este o "găselniţă" a UE. Este un mecanism de monitorizare a justiţiei din România (şi Bulgaria) şi a fost adoptat la integrarea ţării în Uniune ca element de siguranţă pentru ţările membre care susţineau că nu suntem pregătiţi pentru aderare. Fără acceptarea acestui mecanism, este greu de presupus că România ar fi intrat în UE la 1 ianuarie 2007.

• MCV este un element de presiune superfluu pentru unii, greu de înţeles şi paradoxal pentru alţii: face mult rău României, dar şi bine. Face rău pentru că România va fi o ţară de rangul doi în UE atâta vreme cât acest mecanism va fi menţinut. Pentru că, de câte ori România a avut vreo "idee", i s-a spus: stai în banca ta pentru că esti monitorizată! Face bine pentru că, sub această presiune, administraţia de la Bucureşti a făcut paşi înainte în independenţa justiţiei, în combaterea corupţiei, lucruri fundamentale nu doar pentru UE, ci chiar pentru România.

• După integrarea României în UE, elementele de presiune au cam dispărut. La nivel practic, MCV-ul nu aduce cu el penalităţi, dar atrage atenţia: România nu a făcut aia şi aia, justiţia nu este independentă, corupţia este mare. Agenţiile de presă transmit şi comentează pe larg aceste rapoarte. Nu este comod pentru nicio autoritate din România să i se dea, din şase în şase luni, cu un raport în cap, chiar dacă presupus "inofensiv"; să i se spună: corupţilor! Nici pentru cetăţenii români nu este bine (chiar dacă ei nu simt efectele acestei monitorizări) pentru că imaginea care se creează poate fi copleşitoare. România nu este raiul pe pământ, dar cetăţenii ei nu sunt nişte hoţi cu toţii şi nişte corupţi cu apucături totalitare.

• Efectele MCV-ului s-au simţit practic. Unele ţări din UE au legat MCV-ul de intrarea României în Spaţiul Schengen. Integarea în spaţiul fără frontiere al Uniunii ar însemna integrarea deplină a României în Uniunea Europeană. Nu există nicio legătură între MCV şi Spaţiul Schengen (aici trebuie să arăţi că poţi apăra frontierele UE după ce devii tu frontieră externă a Uniunii, iar România poate asta), dar cine poate combate Olanda, de pildă, care spune: nu puteţi apăra graniţele UE pentru că vameşii voştri sunt corupţi? Iată legătura între MCV şi Schengen.

• Mecanismul a fost creat pentru o perioadă determinată, ar fi trebuit să dispară până acum. La cinci ani de la integrare, monitorizarea UE nu dispare, dimpotrivă, se intensifică. Pentru că este una dintre puţinele forme de presiune pe care UE le mai poate face asupra României.