Românii şi firmele din România au transferat 91 mld. dolari în ultimii 40 de ani în paradisurile fiscale, mai mult decât jumătate din PIB-ul anului 2010

Autor: Bogdan Cojocaru 24.07.2012

Românii şi firmele din România au ascuns de ochii fiscului în paradisurile fiscale active de aproximativ 91,1 miliarde de dolari între 1972 şi 2010, sumă echivalentă cu mai mult de jumătate din PIB-ul naţional din 2010. În Europa de Est suntem întrecuţi doar de Ungaria şi Polonia în privinţa evaziunii fiscale prin conturile din băncile offshore.



Raportat la perioada ana­lizată, activele ascunse în paradisurile fiscale de români şi firmele din România totalizează 2,5 miliarde de dolari pe an.

În cazul Ungariei, campionii re­giunii, suma se ridică la 8,6 miliarde de dolari pe ani, iar pentru Polonia la 4,7 miliarde de dolari.

Clasamentul se bazează pe date dintr-un studiu comandat de orga­nizaţia internaţională Tax Justice Net­work, "The Price of Offshore Revi­sited". Raportul oferă cea mai clară imagine de până acum a economiilor offshore.

Dintre statele din Europa de Est, studiul mai include Bulgaria (evaziune de 2,2 miliarde dolari pe an), Letonia (1,5 miliarde dolari), Lituania (un miliard de dolari), Estonia (0,8 miliarde dolari) şi Moldova (0,1 miliarde dolari).

Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în clasa­mentul primelor 50 de ţări după participarea străină la capitalul social total subscris în perioada 1991-2011, Cipru ocupă primul loc între para­disurile fiscale, cu un sold de 2,6 mld. do­lari la 31 decembrie 2011. Pe urmă­toarele locuri se clasează Panama (1,3 mld. dolari), Elveţia (1,3 mld. dolari), Luxemburg (1,2 mld. dolari), Antilele Olandeze (724,4 mil. dolari), Insulele Virgine Bri­tanice (148 mil. dolari), Gi­bral­tar, Insulele Ber­mude, Belize, In­sulele Marshall, Liechtenstein şi Malta.

Studiul, întocmit de fostul eco­nomist-şef al firmei de consultanţă McKinsey James Henry, expert în paradisuri fiscale, arată că cel puţin 21.000 de miliarde de dolari au migrat către ţări cu jurisdicţii protectoare, precum Elveţia şi Cayman Islands, cu ajutorul băncilor de investiţii private.

Cele mai mari 10 bănci de investiţii private, între care UBS şi Credit Suisse în Elveţia şi Goldman Sachs din SUA, au administrat în 2010 peste 4.000 de miliarde de lire sterline (6.250 miliarde dolari), în creştere de la 1.500 de miliarde de lire sterline (2.343 miliarde dolari) în urmă cu cinci ani. Analiza, care foloseşte date ale Băncii pentru Reglemente Interna­ţionale şi ale FMI, sugerează că pentru multe state aflate în dezvoltare valoarea cumulată a capitalului care a ieşit din economiile lor după anii '70 ar fi mai mult decât suficientă pentru a-şi plăti datoriile către restul lumii. Astfel, sumele care au migrat din România echivalează cu 72% din datoria ţării la sfârşitul lui 2010. Pentru Polonia, acti­vele retrase reprezintă 62% din datorie, iar în cazul Ungariei, cel mai îndatorat stat din Europa Centrală şi de Est, su­mele sunt echivalente cu 116% din datorie.

Averile au migrat în conturi bancare offshore, în special din ţări bogate în petrol, în loc să fie investite local, scrie The Guardian. De la începutul anilor 1990, din Rusia au ieşit aproape 798 miliarde de dolari, dacă se adaugă şi câştigurile aduse de investi­ţiile ascunse. Din Arabia Saudită au ieşit fonduri de 308 miliarde dolari, iar din Nigeria de 306 miliarde dolari.

Liderii G20 s-au angajat în repetate rânduri să închidă paradisurile fiscale după criza din 2008, când politica secretului bancar a fost considerată un factor de amplificare a instabilităţii.

Multe state încă refuză să ofere informaţii legate de conturile clienţilor străini ai băncilor către autorităţile fiscale din ţările de origine ale acestora.