Final de drum pentru Tnuva: De la ţintirea unui loc pe podium la licitaţie cu strigare pentru vânzarea fabricii de lactate din sudul Bucureştilor

Autor: Roxana Petrescu 24.07.2012

Producătorul de lactate Tnuva, cel mai mare jucător din industria alimentară israeliană, a ajuns la ultimul pas al exitului din piaţa locală, scoţând la vânzare fabrica din Popeşti-Leordeni.

Israelienii cer acum 16,39 de milioane de euro, în contextul în care biletul de intrare pe piaţa românească i-a costat 55 de milioane de euro, sumă care reprezintă în mare parte investiţia în unitatea din Popeşti-Leordeni (Ilfov), dar şi banii pentru dezvoltarea unei ferme de vaci din Adunaţii-Copăceni (Giurgiu). Decizia de vânzare a fabricii vine după ce la mijlocul lunii martie au fost scoase la licitaţie şi cele 1.087 de vite care se mai aflau în grajdurile fermei din Adunaţii-Copăceni, cu tot cu stocurile de furaje, pentru care Tnuva cerea un preţ minim de circa 2,7 milioane de euro. Exitul Tnuva din România reprezintă unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri din industria lactatelor.

O fabrică de vânzare

Potrivit unui anunţ al Capital Insol, lichidatorul judiciar al Tnuva România, pe data de 6 august, la ora 12.00 la sediul companiei din Şoseaua Olteniţei, Popeşti-Leordeni, va fi orga­nizată o licitaţie cu strigare unde vor fi scoase la vânzare clădirile, hala de depozitare, hala de producţie, birourile şi terenul pe care este amplasată fa­bri­ca. La toate acestea se adaugă instala­ţi­ile tehnice şi echipamentele de pro­duc­ţie, piesele de schimb, obiectele de in­ven­tar, mobilierul şi aparatura biro­tică. Potrivit anunţului Capital Insol, docu­mentaţia de înscriere la licitaţie trebuie să fie depusă până pe data de 3 august la sediul lichidatorului judiciar. Reprezentanţii Capital Insol nu au putut fi contactaţi până la în­chi­de­rea ediţiei pentru detalii suplimentare.

Practic, Tnuva îşi scoate astfel la vânzare întreaga investiţie din Româ­nia în contextul în care evoluţia companiei pe piaţa locală a fost departe de obiectivele stabilite iniţial.

Planurile de început

La finalul anului 2005, Tnuva făcea un pariu imens cu piaţa locală investind 55 de milioane de euro într-o unitate de producţie în România, la Popeşti-Leordeni, şi într-o fermă de vaci la Adunaţii-Copăceni.

Planurile erau făcute pentru un business de 70 de milioane de euro în câţiva ani de la deschiderea unităţii, acţionarii ţinteau podiumul din industria lactatelor după investiţii de milioane de euro în promovare, piaţa trebuia să crească cu două cifre anual, dar numai la finele lui 2011 Tnuva avea pierderi de 17,7 mil. euro, mai mari decât cifra de afaceri.

Nici situaţia din piaţa lactatelor nu a fost de partea Tnuva.

Potrivit celor mai recente date disponibile, piaţa lactatelor proaspete a înregistrat anul trecut în valoare o creştere de 4% pe fondul scumpirilor pentru că în volum vânzările au stag­nat la acelaşi nivel ca şi în 2010.

Astfel, valoarea pieţei a fost de 266 de milioane de euro, sumă care include şi vânzările de pe segmentul de smântână.

Anul trecut afacerile Tnuva în România au ajuns la 17,4 milioane de euro. Dacă vânzările au fost în uşoară creştere faţă de 2010, când produ­cătorul de lactatele a generat un busi­ness de 17 milioane de euro, pier­derile s-au adâncit, în contextul în care în 2010 compania finaliza anul cu un mi­nus de 15,2 milioane de euro. În 2011, în fabrica din Popeşti-Leordeni mai lucrau 160 de oameni.

La finanţarea investiţiei Tnuva în România au pus umărul mai multe bănci, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul anului 2006 au deschis o linie de credit de 25,3 milioane de euro în favoarea producătorului de lactate.

În afară de aceste bănci comer­cia­le, pentru dezvoltarea afacerii Tnuva în România, sigura ţară din afara Isra­elului în care producătorul de lactate s-a avântat, a pus umărul şi Banca Eu­ro­­pea­nă pentru Recon­struc­ţie şi Dez­vol­tare (BERD), creditând pla­nurile de dezvoltare ale companiei cu 15 mi­lioa­ne de euro. Banii erau pen­tru con­struc­ţia fabricii de lactate din Popeşti-Leordeni, precum şi pentru ferma de animale din Adunaţii-Copăceni.