Extinderea acordului cu FMI are două tăişuri: confirmarea fragilităţii economiei, dar şi liniştea investitorilor

Deşi extinderea acordului cu FMI poate avea efecte negative asupra capacităţii pe termen lung a României de a se întoarce la ritmuri susţi­nute de creştere economică, analiştii spun că singurele opţiuni ale Guvernului erau întoarcerea în "plasa" FMI sau în colţii investitorilor de pe pieţe.

"România este văzută în continuare de pieţe ca fiind instabilă. Judecata în cazul de faţă se face între două rele, respectiv FMI şi cealaltă opţiune, cea a pieţelor. Reacţia pieţelor în urma acestui anunţ ar trebui să fie pozitivă, de aceea cred că a fost făcut anunţul public în acest moment, pentru a domoli temerile privind România. Pieţele financiare apreciază prezenţa FMI pentru că instituţia trage de mânecă Guvernul. Monitorizarea este în acest moment principalul element de interes şi nu componenta financiară a acordului", explică analistul economic Aurelian Dochia.

Practic, analistul spune că oficialii din Guvern s-au grăbit să anunţe că România va intra din nou sub umbrela FMI pentru a domoli creşterea cursului şi inflamarea în continuare a costurilor la care România obţine finanţare din străinătate. Pierderea de credibilitate în faţa pieţelor internaţionale a început să se deterioreze odată cu începutul crizei politice ce a dus la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi cu intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica.

Potenţiala extindere a acordului cu FMI va marca în acelaşi timp şi cea mai importantă inconsecvenţă în declaraţii de până acum a lui Victor Ponta.

Înainte de a prelua fotoliul de premier Victor Ponta era unul dintre cei mai agresivi contestatari ai unor astfel de acorduri. El caracteriza în urmă cu doi ani relaţia cu FMI ca fiind "denaturată şi anormală". Odată venit la guvernare, el şi-a schimbat radical poziţia faţă de instituţia financiară.

Astfel, deşi a criticat politicile de austeritate dictate de FMI, Victor Ponta va fi nevoit la rândul său, ca şi ultimii săi predecesori Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu, să îşi croiască politicile economice şi fiscale pe tiparele cerute de FMI.

"Un nou acord este singurul punct de stabilitate pentru economie în acest moment. Problemele reale vor apărea după alegerile parlamentare. Este bine că avem un finanţator cu credibilitate pentru că după alegeri pot apărea probleme atât din extern pentru că vin nori negri din zona euro, dar şi de pe intern", spune analistul financiar Laurian Lungu.

Lungu mai spune că acordul dintre guvernul Ponta şi FMI va naşte în următoarea perioadă contradicţii pentru că o astfel de relaţie va limita libertatea de adoptare de politici economice şi fiscale a guvernului.

"Sunt multe contradicţii în acest moment, dar acordul oferă stabilitate pe termen scurt. Guvernul va fi motivat pentru a accepta acest acord pentru a răspunde situaţiei externe, cea din Europa, o situaţie care nu se va rezolva în următorii unu sau doi ani."

Negocierile dintre FMI şi guvernul Ponta se anunţă încă de pe acum tensionate, în condiţiile în care actuala putere a preluat conducerea anunţând că nu va continua strategia de austeritate pusă în aplicare de fostele guverne, dar acum a anunţat că va semna un nou acord cu FMI.

În schimbul austerităţii guvernul Ponta a promis că odată ce va lua frâiele puterii va reîntregii salariile bugetarilor, va reduce la 9% TVA-ul pentru alimentele de bază şi că va introduce un sistem de fiscalizare diferenţiat în funcţie de venituri.

O altă propunere a lui Ponta era reducerea CAS cu 5% la angajatori şi majorarea salariului minim pe economie cu 21%, la 850 de lei.

Măsurile, toate cu caracter de relaxare fiscală, au un cost estimat la 700 de milioane de euro. Măsurile sunt în ton cu unele voci din Europa conform cărora calea austerităţii trebuie abandonată din moment ce nu a dat rezultatele aşteptate până în prezent. "Nu văd uşoare negocierile dintre Guvern şi FMI. Există divergenţe între planurile Guvernului şi poziţia Fondului", spune Aurelian Dochia.

FMI este cunoscută tradiţional ca fiind o instituţie ce impune măsuri de austeritate în schimbul finanţării.

Iulie 2010

Victor Ponta: Relaţia noastră cu FMI este profund denaturată şi anormală. Acordul cu FMI este o sinucidere naţională

Premierul Victor Ponta a fost înainte de a veni la guvernare unul dintre cei mai acerbi critici ai acordului pe care România îl are cu FMI. În iulie 2010 el caracteriza acordul cu FMI ca fiind "o sinucidere naţională".

"Se iau bani pentru a se mai ţine Guvernul şi după ei potopul. De unde dăm înapoi?", spunea atunci Ponta. La acel moment actualul premier anunţa că odată ajuns la guvernare, acordul cu FMI va fi suspendat. "Eu aş vrea să oprim acordul actual. Relaţia noastră cu FMI este profund denaturată şi anormală. Anul trecut ne-au anunţat că în acest an (în 2010 - n. red.) vom avea creştere şi deficit bugetar scăzut, acum vin şi ne zic că avem scădere. Nu vine nimeni să ne spună că banii care trebuia daţi nu trebuia sa se ducă pe pensii, ci pe investiţii", afirma în urmă cu doi ani liderul PSD. În acelaşi timp el saluta decizia Ungariei de a înfrunta singură turbulenţele din pieţele financiare internaţionale fără a avea susţinere de la FMI.

Iunie 2011

Călin Popescu-Tăriceanu: FMI să îşi ia valiza şi să plece cât mai repede

Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru în perioada 2004-2008 şi unul dintre liderii marcanţi ai USL, coaliţie aflată în prezent la guvernare, critica dur în urmă cu doi ani relaţia pe care România o are cu FMI.

El spunea la acel moment că FMI este o instituţie care lucrează cu statele din lumea treia, că România nu face parte din această categorie şi în consecinţă acordul cu FMI ar trebui terminat cât mai repede.

"FMI este o instituţie care lucrează cu ţările din lumea a treia. Am pretenţia şi mândria că sunt român şi nu mă consider în lumea a treia. Aş vrea să-şi ia valiza şi să se care cât mai repede", spunea Tăriceanu în urmă cu doi ani.

Tăriceanu adăuga atunci că executivul condus de Emil Boc se află într-o lamentare permanentă şi că oficialii aşteaptă ca lucrurile să se rezolve de la sine sau că aşteaptă ca economia să fie repusă pe picioare de către FMI.

Februarie 2012

Mugur Isărescu

Guvernatorul băncii centrale Mugur Isărescu declara în luna februarie a acestui an că România nu trebuie să mai apeleze la FMI şi după 2013, moment la care expiră actualul acord, pentru a arăta pieţelor financiare că se poate descurca singură.

"Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te lungeşti într-un asemenea acord, nu va fi un mesaj bun", a spus la începutul anului Mugur Isărescu.