Pariurile pe cursul de schimb de la sfârşitul anului arată spre 4,6 lei/euro

Perioada de foc prin care leul a trecut în ultimele săptă­mâni nu s-a încheiat în ciuda aşteptărilor privind o eventuală stabilizare a situaţiei după votul de la referendumul pentru demiterea preşedintelui.

Leul va rămâne în acest context sub o presiune uriaşă, având în vedere şi tensiunile de pe pie­ţele financiare internaţionale, spun analiştii, care se aş­teap­tă mai degrabă la un euro cotat la peste 4,5 lei la sfârşitul anului.

Tensiunile de pe piaţa valutară s-au calmat pentru scurt timp imediat după referendum şi leul reuşise să recupereze în mod spectaculos în numai câteva ore terenul pierdut timp de zece zile. Moneda naţională a intrat însă în ultimele două zile din nou în faza de depreciere, în timp ce perspectivele pentru lunile următoare nu sunt deloc încurajatoare.

Analiştii Raiffeisen Bank şi-au modificat pentru a doua oară în decurs de numai câteva săptămâni prognoza de curs pentru finalul acestui an şi văd un euro de 4,65 lei în decembrie. Prognoza anterioară era de 4,4 lei/euro.

"La numai două luni după ce ne-am modificat în sus prognoza de curs ne vedem obligaţi să facem o nouă ajustare. Niciun factor nu pare să susţ­ină aprecierea leului în următoarele trimestre având în vedere că aversiunea la risc este ridicată, fluxurile de capital străin sunt la un nivel scăzut şi politicul rămâne un factor de incertitudine în perioada următoare. Considerăm că deprecierea leului din ultimele trei luni va persista (nu va fi reversată) în trimestrele următoare. În acelaşi timp, riscurile ca leul să rămână sub presiune în trimestrele următoare sunt destul de ridicate", potrivit unui raport al Raiffeisen.

Leul s-a dovedit destul de rezistent la şocurile externe în ultimii ani, fiind mult mai stabil decât celelalte monede din regiune, dar începând din luna mai a pierdut aproape 5% în faţa monedei europene în contextul în care peste tensiunile externe s-a suprapus şi criza politică internă.

Un factor de stabilitate pentru curs a fost reprezentat şi de intervenţiile BNR pe piaţa valutară, care s-au rărit însă în ultima perioadă.

"Tensiunile din zona politică vor menţine presiunile de depreciere a leului la un nivel ridicat. Adăugând la acestea şi intrările scăzute de capital se conturează o perioadă plină de provocări pentru banca centrală. Nu credem că BNR va mai vinde valută la fel de agresiv ca în perioada aprilie-iunie. Ne aşteptăm la un curs de 4,5 lei la finalul anului luând în calcul o îmbunătăţire a situaţiei politice după alegerile generale din noiembrie", afirmă analiştii Citibank.

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volks­bank, se aşteaptă la un curs chiar mai scăzut, în intervalul 4,4-4,5 lei/euro dacă situaţia politică se va stabiliza după alegerile din toamnă.

"Este extrem de dificil de făcut prognoze asupra cursului de schimb în momentul de faţă, mai ales că evoluţia leului din iulie s-a îndepărtat de fundamentele economice şi a ajuns subevaluat. După ce situaţia politică se va calma, cel mai probabil după alegeri, am putea vedea o corecţie pe curs şi un leu mai puternic", a spus Hăncilă.

Estimările BCR, cea mai mare bancă locală după active, indică un euro de 4,5 lei la finalul anului, în timp ce ING Bank vine cu o progonoză mai pesimistă, de 4,6 lei/euro. "Evoluţiile recente sugerează că există riscul ca potenţialul de depreciere a leului să fie subestimat", afirmă Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank.

Banca Naţională a publicat ieri un curs oficial de 4,5885 lei/euro, în creştere pentru a doua zi consecutiv. Euro coborâse luni după anunţul privind rezultatele referendumului pentru demiterea pre­şe­dintelui până la minimul ultimelor două săptă­mâni, de 4,55 lei, dar ulterior a reluat creşterea.

Scăderea de luni a cursului a fost pusă pe seama unui ordin comercial semnificativ care s-a propagat în piaţă şi a determinat mai mulţi investitori străini să îşi închidă poziţiile. Unii dealeri nu au exclus nici posibilitatea unei intervenţii a băncii centrale.

BNR a pierdut 800 mil. euro din rezervă în iulie

Rezerva valutară a BNR a scăzut cu echivalentul a peste 800 mil. euro pe parcursul lunii iunie, până la 32,1 miliarde de euro, pe fondul unor ieşiri din rezerva valutară de peste

2 miliarde de lei. Ieşirile din rezervă au reprezentat plăţi de 128 mil. euro în contul datoriei publice externe, modificarea rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută ale băncilor şi altele. Concomitent, intrările în rezervă au fost de 1,3 mld. euro.