Guvernul ajustează în jos prognoza de creştere economică până la 1,2%

Autor: Claudia Medrega 10.08.2012

Producţia agricolă slabă, exporturile în stagnare şi criza politică internă determină încetinirea evoluţiei pozitive a economiei. Guvernul va reduce prognoza de creştere economică pentru acest an la 1,2% şi se pregăteşte să rectifice bugetul "optimist" care a fost construit pe un avans de 1,8-2,3%.

Criza politică internă şi producţia agricolă slabă, suprapuse pe evoluţia nefavorabilă din marile economii europene, îşi vor pune în mod cert amprenta asupra economiei locale, iar noua prognoză de creştere economică a Executivului rămâne în continuare optimistă faţă de estimarea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care vede posibil un avans al PIB de 0,8%, dar şi comparativ cu previziunile indicate de o serie de bănci comerciale, care converg spre 0,5% pentru 2012. Premierul Victor Ponta a explicat că revizuirea ţintei de creştere economică pentru 2012 este determinată de efectele secetei asupra agriculturii, dar şi de prognoza hiperoptimistă a fostului guvern privind fondurile de la UE efectiv încasate.

În primul trimestru din 2012, economia a revenit în recesiune tehnică, după ce anul trecut creşterea economică a fost de 2,5%. Pentru al doilea trimestru analiştii anticipează revenirea PIB în teritoriul pozitiv şi un avans de peste 1,5% al PIB faţă de T2 2011, însă în ultimele două trimestre ar urma să se înregistreze o frânare a economiei.

Încă de la începutul acestui an s-a conturat o tendinţă de înrăutăţire a estimărilor privind creşterea economică având în vedere contextul extern tensionat şi încetinirea comerţului extern. Banca Mondială a redus prognoza de creştere economică pe acest an de la 1,5% la 1,2%, iar CE estimează încă un avans al PIB în cazul României de 1,4% în 2012. FMI vedea până acum posibilă o creştere economică de 1,5% pentru România în acest an, însă se pregăteşte să-şi modifice prognoza şi rămâne de văzut dacă noua estimare va fi peste 1%.

Cererea internă şi investiţiile publice ar trebui să fie principalele motoare de creştere în acest an, în timp ce seceta ar urma să ducă la o contribuţie negativă a agriculturii, evoluţie anticipată şi pentru cererea externă, ca urmare a înrăutăţirii perspectivelor economice pentru UE. În ceea ce priveşte cadrul macroeconomic pe care se va fundamenta bugetul pe 2013, ar putea să fie avută în vedere o creştere economică de 2,5%, sub estimarea anterioară a Comisiei Naţionale de Prognoză, de 3,1%.