Cum să fii milionar în România fără să faci afaceri cu statul

Dincolo de suma mare de bani plătită de Naspers pentru eMag, vânzarea celui mai mare retailer român din online are o conotaţie şi mai puternică. IT&C-ul este domeniul care i-a transformat în milionari pe cei mai mulţi români, iar, mai nou, se îngroaşă rândurile multimilionarilor.

"Mai are cineva îndoieli că visul american se poate trăi la noi acasă?", spunea săptămâna trecută Radu Apostolescu, cofondator eMag şi director de dezvoltare. El se referea la faptul că în urmă cu 11 ani pornea la drum pe o piaţă inexistentă şi adapta un model de comerţ ce părea "rupt din filme" pentru România. "Fără planuri clare şi fără să ştim unde vom ajunge", mărturiseşte franc acum. Un deceniu mai târziu, sud-africanii de la Naspers au preluat 70% din acţiunile eMag. "Este un pas important pentru industria locală şi un semnal că jucătorii români pot fi atrăgători pentru investitorii internaţionali", declară Iulian Stanciu, director general eMag, care va asigura în continuare managementul companiei şi păstrează 21,4% din acţiunile acesteia. Şi Radu Apostolescu păstrează un pachet de acţiuni - de 8,4%. eMag a avut anul trecut o cifră de afaceri de 145 de milioane de euro, în creştere cu 42% comparativ cu 2010, menţinându-şi poziţia de cel mai mare magazin online din sud-estul Europei. Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei estimau anterior o creştere a veniturilor până la 180 de milioane de euro.

Iulian Stanciu şi Sebastian Ghiţă (care a cedat acum întregul pachet de acţiuni) şi-au înmulţit frumos banii, de vreme ce anul trecut Asesoft a plătit câteva milioane de euro pentru 30% din pachetul de acţiuni al eMag cumpărat de la Bogdan Vlad şi Dan Teodorescu, doi dintre fondatorii afacerii, alături de Radu Apostolescu. De fapt, eMag a fost obiectul mai multor tranzacţii. În aprilie 2009, Asesoft Distribution, una dintre cele mai mari firme de pe piaţa locală a distribuţiei IT&C, a preluat 51% dintre acţiunile eMag, de la cei trei fondatori. Vânzarea, în urmă cu trei ani, a pachetului majoritar de acţiuni la eMag a avut loc într-un moment în care criza din retail nu atinsese încă limita de jos, iar pe piaţa de IT jucători ca Ultra Pro îşi închideau magazinele şi intrau în insolvenţă.

Faţă de valorile anterioare ale tranzacţiilor în care a fost implicată eMag, cele 100 de milioane de euro vehiculate că ar fi fost plătite acum de Naspers pentru pachetul de 70% din acţiuni reprezintă un pas uriaş. Ca termen de comparaţie, tranzacţia prin care Asesoft a cumpărat 60% din acţiunile retailerului eletro IT Flanco în 2010 a avut o valoare plasată, conform estimărilor, între 14 şi 18 milioane de euro. Deosebirea majoră dintre cele două situaţii este faptul că în vreme ce Flanco s-a vândut într-un moment în care trecea printr-o situaţie dificilă, eMag se află acum în plin elan. Vânzătorii Flanco au fost trei bănci creditoare (ING, UniCredit Ţiriac Bank şi BRD) care au şi păstrat un pachet de 40% din acţiuni. Băncile au căutat un investitor care să poată aduce cel puţin 14 milioane de euro în companie, iar cursa a fost câştigată de Asesoft, deţinută de Sebastian Ghiţă şi Iulian Stanciu.

Un moment cheie pentru industrie a fost 2003, când Radu Georgescu a vândut RAV către Microsoft; iar o mare parte a echipei care lucrase la dezvoltarea produsului a fost preluată de americani. Deşi suma nu a fost niciodată dezvăluită şi a făcut obiectul multor speculaţii şi estimări care au plasat-o în jurul a 20 de milioane de dolari , Radu Georgescu declara recent pentru BUSINESS Magazin că fondurile au fost "suficiente pentru dezvoltarea ulterioară a afacerii". Georgescu este de altfel şi cel mai cunoscut antreprenor din domeniu, reuşind să vândă, de-a lungul anilor, mai multe dintre produsele şi firmele pe care le-a dezvoltat sau în care a fost investitor, ca ePayment sau Smartree.

Numărul românilor care s-au îmbo-găţit de pe urma afacerilor dezvoltate în domeniul IT&C este însă mult mai mare. Acest domeniu de activitate este fără doar şi poate cel care a dat cei mai mulţi milionari în ultimul deceniu. În 2011, mai bogat cu 2 milioane de euro a devenit Daniel Oancea, care a vândut Squario IT Solutions şi Focus Net Consulting către Kapsch Business Com.

Un alt exemplu: în urmă cu mai puţin de doi ani, doi antreprenori locali - Alexandru Vişan şi Dragoş Stan - au vândut pachetul majoritar de acţiuni al distribuitorului local de produse IT&C Scop Computers către compania poloneză ABC Data. Tranzacţia a fost evaluată la 5 milioane de euro în condiţiile în care compania închisese anul 2008 cu un profit net de 1,4 milioane de euro la afaceri de 81,5 milioane de euro. Cele două părţi au agreat atunci că partea poloneză va deveni în câţiva ani singurul proprietar, iar românii au mai obţinut astfel încă 1,68 de milioane de euro de la ABC Data.

În rândul celor care s-au îmbogăţit din online figurează alţi patru antreprenori români. Deşi valoarea vânzării nu este cunoscută, în 2010 Matei Maloş, Elena Anghel, Paul Ghinea şi Alexandru Dima au câştigat de pe urma cedării afacerii Magazinuldecase.ro către Sanoma Digital.

Alţi patru milionari în euro şi-au văzut banii în cont în urma unei tranzacţii care a avut loc în 2009, la semnarea contractului prin care sud-africanii de la Naspers au preluat pentru 4,7 milioane de euro site-ul de vânzări de maşini la mâna a doua Autovit.ro. Valoarea tranzacţiei a luat prin surprindere piaţa online locală datorită preţului considerat mare, iar Cornel Pârvu, Florea Pârvu, Florian Nilă şi Irina Nilă au încasat fiecare peste un milion de euro în urma acestei vânzări. La acel moment, vânzarea Autovit.ro era una dintre cele mai mari tranzacţii de pe piaţa online din România, fiind depăşită doar de preluarea eMag de către Asesoft Distribution pentru 10 milioane de euro şi vânzarea portalului Neogen către Tiger Global şi Wouver Investerigen pentru 6 milioane de euro.

Bani frumoşi a încasat tot dintr-o firmă dezvoltată în domeniu şi Bogdan Putinică, care a vândut în 2008 IP Devel către Enea, companie suedeză specializată în software pentru telefoane mobile. Suedezii au plătit atunci 3,2 milioane de euro pentru pachetul de acţiuni, iar termenii contractului prevedeau ca în patru ani (adică în 2012) să achite o a doua tranşă cu o valoare similară, în funcţie de atingerea anumitor obiective. Practic la momentul vânzării, banii s-au împărţit între Adecco, care deţinea 76% din acţiuni (în urma unei tranzacţii ce a avut loc în a doua jumătate a anului 2006), şi Bogdan Putinică, cofondator şi director executiv IP Devel la acea vreme.

Tot în urmă cu patru ani, un alt antreprenor care şi-a văzut contul alimentat cu o sumă cu şapte zerouri a fost Sebastian Ion, care a primit 2 milioane de euro pentru 50% din acţiunile Combox Delivery, vândute către Asesoft Distribution. Iulian Stanciu, directorul general al cumpărătorului, spunea la acea vreme că a urmărit prin această achiziţie accesul într-un business greu de construit: cel de distribuţie de accesorii, principala linie de afaceri a Combox.

Au avut de câştigat din exituri făcute în domeniu şi Gabriel Sandu şi Adrian Prodan, ambii vânzându-şi afacerile către Vodafone în 2008, valoarea ambelor tranzacţii rămânând însă necunoscută. Fiecare dintre cei doi a construit câte o reţea de retail GSM. Vodafone a cumpărat de la Gabriel Sandu două treimi din Proton Technologies, care opera o reţea de 73 de magazine situate în Suceava, Iaşi, Braşov, Constanţa, Cluj şi Bucureşti. În acelaşi an, operatorul de telefonie mobilă a mai preluat o serie de reţele de retail deţinute de Adrian Prodan, între care Vegastel 2007, Cosmo Plus şi Voxtel, care vindeau serviciile şi produsele Orange într-un lanţ cu vânzări de 60 de milioane de euro.

Iar lista poate continua cu antreprenori precum Alexandru Costin, care împreună cu Bogdan Ripa şi-a vândut compania InterAKT către americanii de la Adobe, Lucian Butnaru, care tot cu americani a făcut afaceri după ce a cedat Akela, compania sa de IT, celor de la TechTeam, sau Gabriel Mardarasevici, devenit milionar după ce a vândut firma Radix pentru un total de 7 milioane de euro celor de la Ness Technologies, care trebuie şi ei menţionaţi.

Startul tranzacţiilor din IT&C-ul românesc l-a dat Radu Georgescu în 2003, când a bătut palma cu Microsoft, dar ca număr de tranzacţii 2006 a fost cel mai bogat an în achiziţii de genul celor prin care UMT România a fost preluată de Microsoft, cea prin care EasyCall a fost cumpărată de americanii de la Computer Generated Solutions sau IP Devel, achiziţionată de grupul elveţian Adecco. Toate, fără excepţie, afaceri lansate de oameni tineri. Cătălin Olteanu, antreprenorul din spatele UMT România, este în acest sens un exemplu: a dezvoltat un soft care a trezit interesul Microsoft, care a şi cumpărat compania creată de român când acesta avea 28 de ani. Deşi suma nu a fost făcută publică, unele estimări se refereau la zeci de milioane de dolari.

În liga milionarilor a intrat şi Bogdan Putinică, cel care l-a nici 30 de ani şi-a vândut compania (IP Devel) elveţienilor de la Adecco. Povestea tranzacţiei în valoare de circa 7 milioane de dolari începe cu un tânăr ce-şi dobândise în liceu un renume de hacker, continuă cu o licitaţie pentru trei proiecte soft de peste 20.000 de dolari fiecare (pe care le-a câştigat) şi cu o firmă care iniţial se întrunea, din cauza lipsei unui birou, la un fast-food.

Vladimir Sterescu, fondatorul şi directorul call-center-ului EasyCall, s-a îmbogăţit şi el cu câteva milioane de dolari după ce compania americană Computer Generated Solutions a preluat firma de la român.
Milioanele de euro sau de dolari din conturile celor care au vândut afaceri dezvoltate în sfera IT&C sunt o dovadă clară că antreprenorii se pot îmbogăţi - rapid - dacă mizează pe cartea corectă. Şi, totdodată, o mare bătaie de cap, pentru că, după ce au pornit afaceri de la zero cu doar câteva idei despre cum să înceapă şi să conducă o afacere şi au devenit protagoniştii unor tranzacţii răsunătoare, tinerii IT-şti s-au lovit apoi de o problemă existenţială: ce să facă cu banii?