INS anunţă astăzi creşterea economică din T2. Analiştii cred că PIB a urcat cu 1-2% faţă de T2 2011

Analiştii se aşteaptă ca eco­no­mia să revină în te­ritoriul po­zitiv în al doilea tri­mes­tru faţă de T1 2012 şi chiar să fie atinsă cea mai mare creştere a PIB din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, estimările oscilând între 1% şi 1,9%. Însă criza poli­tică internă şi producţia agricolă slabă, su­pra­puse peste evoluţia nefavo­rabilă din ma­rile economii europene, îşi vor pune am­prenta asupra evoluţiei economiei lo­cale în a doua parte a anului, astfel că plu­sul la PIB pe întregul an va fi de 0,5%-1%, după cum indică majoritatea estimărilor.

Institutul Naţional de Statistică anunţă astăzi datele estimative privind creşterea economică din al doilea trimestru şi din prima jumătate a anului.

În primul trimestru din 2012 economia a revenit în recesiune tehnică, după ce anul trecut creşterea economică a fost de 2,5%.

Construcţiile şi comerţul cu amănuntul sunt principalele motoare ale economiei din T2, dar este posibil ca şi industria să fi avut o uşoară contribuţie pozitivă, după cum anticipează analiştii. Guvernul vrea să reducă prognoza de creş­tere economică pentru acest an la 1,2% şi se pregăteşte să rectifice bugetul "opti­mist" care a fost construit pe un avans al economiei de 1,8-2,3%.

Datele statistice publicate cu frecvenţă lunară arată că dinamica PIB ar putea accelera temporar la 1,5% în T2 2012 faţă de T2 2011, principalele motoare ale creşterii fiind construcţiile (prin lucrări de infrastructură) şi serviciile de piaţă (prin comerţul cu amănuntul). Industria ar putea avea, la rândul ei, o contribuţie pozitivă modestă, afirmă Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Creşterea PIB ar putea încetini din nou începând cu trimestrul al treilea din cauza cererii externe slabe - cu efecte ne­ga­tive asupra industriei şi exporturilor - şi a pro­duc­ţiei agricole mai slabe decât în 2011, afir­mă Bucşa. În acelaşi timp, UniCredit Ţiriac Bank anticipează o reducere a activităţii în con­strucţii, deoarece investi­ţiile statului în infra­structură s-au redus accentuat înce­pând cu luna iunie pentru a per­mite atin­gerea ţintelor de deficit bugetar.

BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă după active, estimează pentru al doilea tri­mestru o creştere de 0,2% faţă de tri­mestrul anterior (date ajustate sezonier) şi de 1% faţă de trimestrul corespunzător din 2011.

"Creşterea economică a fost sprijinită în special de consumul gospodăriilor popu­laţiei, după o îmbunătăţire a indi­cato­rului de încredere a consu­matorilor în contextul majorării salariilor din sectorul public şi a plăţii contribuţiilor de sănătate către anu­mite categorii de pensionari. Credem că şi în următoarele trimestre consumul gospo­dăriilor populaţiei va avea un rol cheie în creşterea economică. Totodată, lucrările de investiţii în infrastructură au ajutat creş­terea economică din T2 2012, dar con­tribuţia lor s-ar putea diminua în a doua ju­mătate a anului", spune Eugen Sinca, analist BCR.

Pentru întregul an BCR are în ve­dere revizuirea în scădere a estimării ac­tuale privind creşterea economică, de 1,2%, în condiţiile în care semnalele pri­vind o recoltă agricolă slabă vor fi confir­ma­te, iar industria va performa slab în continuare.

O prognoză mai optimistă pentru al doilea trimestru are Volksbank, care antici­pea­ză o creştere economică de 1,7-1,9% an/an. Însă, analiştii băncii se aşteaptă ca eco­nomia să-şi încetinească ritmul de creş­tere şi să avanseze în medie cu 0,5% an/an în ultimele două trimestre ale anului. "Noi estimăm că avansul PIB ar putea fi de 0,7% an/an în 2012 şi luăm în considerare o creş­tere economică de maxim 1% anul acesta, având în vedere încetinirea exporturilor, ten­siunile politice interne şi vremea nefa­vo­rabilă agriculturii", a declarat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Prognoza iniţială a ING Bank cuprin­dea o scădere în termeni trimestriali de 0,1% şi o decelerare în termeni anuali la 0,3%, însă datele lunare publicate recent su­gerea­ză că este mai probabil ca eco­no­mia să fi înregistrat o creştere marginală şi nu o scădere marginală, deoarece indica­torii de încredere, producţia industrială şi vânzările cu amănuntul au înregistrat creşteri modeste", afirmă Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank.

Prognoza ING Bank pentru tot anul, ce a fost creionată la început anului, este pentru o creştere de 0,8%, însă persistenţa tensiunilor din Europa şi inflamarea conflictelor de pe scena politică internă sugerează că este posibil să asistăm la o creştere uşor mai modestă, concluzionează Muscalu.