Harta evoluţiilor economice în Europa: Recesiunea se apropie încet de România şi de marile pieţe de desfacere pentru exporturi

Recesiunea se apropie pas cu pas de România, înghiţind Un­garia şi Cehia şi ame­ninţând cele mai importante destinaţii pentru exporturile româneşti. Economia românească nu a cedat, însă rezistenţa îi va fi subminată cu siguranţă de turbulenţele tot mai puternice din statele vecine şi din zona euro.

Ungaria, stat aflat pe locul cinci în topul destinaţiilor pentru exporturile româneşti, a intrat în al doilea trimestru în cea de-a doua recesiune din ultimii patru ani, cu o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 0,2%, comparativ cu cele trei luni anterioare, când economia s-a contractat cu 1%, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

"Cifrele nu sunt surprinzătoare", se arată într-un comunicat al ministerului ungar al economiei în care se motivează intrarea în recesiune prin turbulenţele de pe pieţele de export, acestea cauzând "o pierdere temporară a impulsului", scrie Bloomberg. Ca şi în cazul României, economia ungară este dependentă pentru creştere de exporturi, în special de cele către zona euro. Scăderea economică prelungită complică problemele guvernului condus de premierului Victor Orban, care caută surse de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar. FMI i-a recomandat executivului să renunţe la taxele excepţionale şi să creeze un mediu mai prietenos afacerilor.

Cehia s-a adâncit în recesiune, economia contractându-se cu 0,2% în al doilea tri­mestru, după scăderi de 0,8%, respectiv 0,2% în cele două trimestre anterioare.

Bulgaria, locul şase în topul destinaţiilor pentru exporturile româneşti, a rezistat recesiunii, revenindu-şi din stagnarea din primul trimestru cu o creştere de 0,2%. România a surprins cu un avans al PIB de 0,5% care scoate economia din recesiunea tehnică în care a intrat în ultimul trimestru al anului trecut.

Pentru Polonia Eurostat nu a prezentat date, însă oficialii de la Varşovia au asigurat de mai multe ori că economia, până acum cea mai rezistentă din UE, nu este ameninţată de recesiune.

Problemele cele mai grave pentru exporturile Româneşti sunt însă în zona euro, unde economia germană încetineşte, cea franceză stagnează de trei trimestre, iar Italia îşi prelungeşte declinul.

Germania şi Franţa surprind pozitiv, dar analiştii sunt sceptici

În Germania, cea mai mare economie europeană şi principala piaţă de desfacere pentru exportatorii români, creşterea economică a încetinit la 0,3% în al doilea trimestru, de la 0,5% în primul. Analiştii pun avansul - deşi modest el este surprinzător în contextul mediului economic nefavorabil din jur - pe seama majorării cererii interne şi a exporturilor. Ei avertizează însă că trendul nu va continua, probabil, prea mult timp, iar în al treilea trimestru economia va scădea, notează The Guardian.

"Firmele germane au investit mai puţin în utilaje şi echipamente, ceea ce ar fi putut avea efecte negative asupra creşterii, echilibrarea a venit de la cererea mare din străinătate pentru produsele nemţeşti şi din voinţa populaţiei de a cheltui", scrie corespondentul The Guardian la Berlin Kate Connolly.

Deşi mulţi analişti anticipau o scădere, economia franceză a stagnat în al doilea trimestru, după datele Eurostat. Unii analişti apre­ciază că cifrele ar putea fi revizuite pentru a reflecta o evoluţie negativă.

The Guardian arată însă că în realitate PIB-ul francez, al doilea ca mărime din zona euro, a scăzut în al doilea trimestru cu 0,045%, cifrele prezentate de Eurostat şi de statistica franceză fiind rotunjite.

"Cel puţin nu suntem în recesiune", a comentat ministrul francez al finanţelor Pierre Moscovici. El crede că economia va reveni la creştere în a doua jumătate a anului. Franţa ocupă locul trei în cla­samentul desti­naţiilor pentru expor­turile României.

Italia, a doua piaţă de desfacere străină pentru producă­torii români, s-a adâncit în recesiune cu o scădere econo­mică de 0,7% în al doilea trimestru, după contracţii de 0,8%, respectiv 0,7% în trimestrele ante­rioare. Datoria publică a acestui stat a atins în iunie cel mai ridicat nivel din istorie, de aproape 2.000 miliarde de euro, potrivit Thomson Reuters.

De asemenea, deficitul bugetar din prima jumătate a anului este mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut, în mare parte din cauza parti­cipării Romei la salvarea altor ţări din zona euro. În condiţiile acestea, şi Italia ar putea avea nevoie curând de un bailout.

Economia Greciei, cea mai afectată de criza din zona euro şi aflată de cinci ani în recesiune, s-a contractat cu 6,2% în al doilea triemstru, în ritm anualizat. PIB-ul a scăzut cu 20% din 2008. Ţara se confruntă cu un şomaj record, de 23%.

Per ansamblu, economia zonei euro a scăzut cu 0,2% în al doilea trimestru, în raport cu cele trei luni anterioare, după stag­nare în perioada ianuarie-martie. Economia UE a evoluat asemănător.