Topul celor mai mari angajatori din Caraş-Severin - cine a creat întreprinderi şi ce mai rezistă din industrializarea de dinainte de ’89

Companiile cu cei mai mulţi angajaţi din Caraş-Severin sunt controlate de investitori străini. Fie că sunt nemţi, ruşi, ciprioţi sau italieni, acţionarii celor mai mari angajatori de pe plan local controlează economia judeţului.

Companiile U.C.M. Reşiţa, TMK - Reşiţa, TMD Friction, Pangram şi Massiv Forest Products sunt angajatorii cu cel mai mare efectiv de salariaţi din judeţul Caraş-Severin, care are în prezent circa 300.000 de locuitori. Împreună, la finalul anului 2011, cele cinci companii au avut peste 4.000 de angajaţi, adică 7,6% din numărul total de circa 53.200 de salariaţi din zonă, arată calculele ZF, pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Ministerul de Finanţe.

Primii trei angajatori ai topului activează în industrie, sector care a înregistrat la finalul anului trecut printre cei mai mulţi salariaţi la nivel de judeţ (21.831 de persoane). Cu toate acestea, deşi Caraşul are o istorie bogată în ceea ce priveşte industria - prima locomotivă cu abur din România fiind construită chiar în oraşul reşedinţă, o creştere semnificativă a personalului din acest sector nu s-a resimţit pe piaţa locală a muncii. Nici în servicii sau în sectoare-cheie, precum este agricultura, judeţul Caraş-Severin nu a înregistrat anul trecut o creştere a numărului de salariaţi mai mare de 300 de persoane.

"Deocamdată, piaţa muncii din Caraş-Severin stagnează în anumite zone, cu potenţial chiar. Este destul de greu să găsim personal pentru companii mari din judeţ, inclusiv oameni care nu sunt calificaţi pentru sectoarele în care există posturi vacante", spune Ovidiu Pascar, administrator al firmei de recrutare din Caraş-Severin HR Advice Solutions. Potrivit acestuia, unul dintre motivele pentru care marii angajatori de pe piaţă nu reuşesc să facă angajări este refuzul locuitorilor din zonă de a participa la interviuri sau burse oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau companiile care vor să recruteze personal.

"Nu pot să îmi explic acest deficit de candidaţi cu care ne confruntăm, având în vedere că în Reşiţa există Uni­versitatea Eftimie Murgu, care are specializări în inginerie, mecanică, ştiinţe economice sau informatică.

Companiile sunt dispuse chiar să angajeze şi un candidat necalificat pe care să îl califice în timp în cadrul organizaţiei, bineînţeles, dacă acesta este deschis şi vrea să înveţe", adaugă Pascar. Piaţa muncii din Caraş-Severin este determinată de investitori străini, fie că aceştia deţin în totalitate o companie, un pachet majoritar al acesteia sau un mic procent din acţiunile ei. Printre marii angajatori din judeţ se regăsesc în prezent companii care în urmă cu 20 de ani făceau parte din complexuri industriale de stat, care odată cu privatizarea lor au ajuns să fie controlate preponderent de investitori străini.

U.C.M. Reşiţa, lider în topul celor mai mari angajatori din Caraş-Severin, este o fostă companie de stat, care în anul 2003 a trecut în proprietate privată, după ce pachetul majoritar deţinut până atunci de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS) a fost vândut unui consorţiu format din societatea INET AG Elveţia şi Asociaţia Salariaţilor U.C.M. Reşiţa.

Nu se ştiu detalii despre INET AG Elveţia, dar presa a scris că ar fi controlată direct sau prin apropiaţi de celebrul om de afaceri Bogdan Buzăianu, care se află în spatele Alpiq şi Energy Holding, companiile care au beneficiat de contracte de sute de milioane de euro la preţuri preferenţiale de la Hidroelectrica. UCM Reşiţa are ca principal client Hidroelectrica. Din anul 2000 şi până în anul 2011 compania s-a aflat într-un continuu proces de restructurare a personalului, ajungând de la un număr mediu al salariaţilor de circa 4.700 de persoane în urmă cu unsprezece ani la aproape 2.260 de angajaţi (adică 0,80% din numărul total de locuitori) anul trecut. În 1990 avea 15.000 de angajaţi.

Activitatea companiei se axează pe fabricarea echipamentelor pentru producerea şi utilizarea energiei mecanice, precum şi fabricarea de motoare şi turbine, mai precis echipamente pentru hidrocentrale, motoare pentru nave sau elice de mari dimensiuni pentru industria navală. În prezent, compania este deţinută în proporţie de 96,3 % de elveţienii de la Inet AG, 0,7% revenind salariaţilor companiei, arată raportul anual pe 2011 al U.C.M. Reşiţa, firmă care în decembrie 2011 şi-a anunţat intrarea în insolvenţă. Unii din foştii directori ai companiei au fost amestecaţi într-un scandal cu o rambursare ilegală de TVA de câteva zeci de milioane de euro, fiind la un moment dat în închisoare preventivă. În prezent, ea se află în reorganizare, proces prin care se încearcă semnarea de noi contracte şi restructurarea de personal.

De altfel, printre obiectivele companiei pentru anul acesta se numără încheierea unui contract pe piaţa externă cu Temsan Turcia (companie care activează pe piaţa industriei hidroelectrice) pentru livrare de echipamente electro­mecanice. În ipoteza dramatică în care U.C.M. Reşiţa ar fi nevoită să îşi închidă activitatea, Ovidiu Pascar spune cei care ar avea cel mai mult de pierdut ar fi atât angajaţii, dar şi familiile acestora.

"Având în vedere că este cel mai mare angajator din judeţ, gândiţi-vă că pe lângă cei 2.000 de salariaţi care ar fi concediaţi, ar mai exista 10.000 de oameni - familiile lor, care ar fi afectaţi de această plecare de pe piaţă", precizează Pascar. De asemenea, el spune că încetarea activităţii U.C.M. Reşiţa este aproape imposibilă, având în vedere capacitatea companiei şi aportul său în sectorul hidroelectricităţii. "Este puţin probabil ca acest lucru să se întâmple dacă ne gândim la dimensiunile sale şi la faptul că deţine 90% din construcţia hidroelectrică din România", adaugă el. U.C.M. Reşiţa este a treia cea mai mare companie din judeţul Caraş-Severin, luând în considerare cifra de afaceri de 29 de milioane de euro înregistrată anul trecut.

Pe locul doi în topul celor mai mari angajatori se află TMK - Reşiţa (fostul Combinat Siderurgic Reşiţa), în prezent, companie cu capital integral privat, a cărei activitate este concentrată preponderent pe producţia de componente intermediare din oţel. Aceasta este deţinută de TMK Europe GmbH şi TMK Italia, ambele parte a grupului rus TMK. Deşi compania a înregistrat anul trecut cea mai mare cifră de afaceri la nivel de judeţ - 189 de milioane de euro, activitatea salariaţilor a suferit puternic de pe urma restructurărilor masive la care TMK Reşiţa a recurs în doar patru ani de zile. Astfel, de la un număr mediu de salariaţi de circa 1.300 de persoane, anul trecut compania a ajuns să aibă un număr mediu al salariaţilor de aproximativ 780 de persoane. În 1990 avea 10.400 de angajaţi. Cel de-al treilea mare angajator din judeţul Caraş-Severin este TMD Friction România, una dintre puţinele companii din judeţ care a reuşit să îşi crească numărul de angajaţi de la înfiinţare şi până anul trecut. Din anul 2008 TMD Friction aproape că a dublat numărul de angajaţi, ajungând la un număr mediu de 400 de persoane.

Compania face parte din concernul german TMD Friction, cu activităţi în producţia de componente auto, mai exact a plăcuţelor de frâne pentru maşini. În anul 2011 TMD Friction România a avut o cifră de afaceri de peste 46 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF, pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului. Cu toate că judeţul Caraş-Severin a beneficiat în ultimii ani de investiţii, unii angajatori, dar şi specialişti sunt de părere că economia locală este în continuare subdezvoltată, marii investitori întârziind să apară, deşi există loc pe piaţă pentru aceştia.

"Din punct de vedere economic Caraş-Severin este unul dintre judeţele codaşe la nivel naţional, ceea ce înseamnă că ar putea fi suficient loc pentru creştere, însă în ultimii ani nu s-a observat un trend semnificativ în acest sens. La fel ca la nivel naţional, există o lipsă de strategie clară, o direcţie de bază care să fie exploatată la potenţialul său maxim", explică Liviu Semenescu, director economic în cadrul Pangram, unul dintre cei mai mari producători de paste făinoase de pe plan local. De asemenea, Semenescu mai spune că din punctul de vedere al investiţiilor, judeţul este cu siguranţă o zonă cu potenţial, ce ar permite intrarea pe piaţă a unor noi investitori. "Chiar la acest capitol, cel puţin la nivel declarativ, se avansează de ani buni ideea atragerii de investitori industriali.

Chiar în Reşiţa s-a amenajat un parc industrial pregătit cu toate facilităţile, însă a avut foarte puţini sorţi de izbândă. Numai Caransebeş a reuşit să atragă o serie de investitori care au însemnat în total câteva mii de noi locuri de muncă, însă, per total, este prea puţin pentru un judeţ cu o suprafaţă şi o populaţie atât de mari", adaugă Semenescu. Compania de paste făinoase Pangram este al patrulea mare angajator din judeţul Caraş-Severin, cu 324 de angajaţi înregistraţi în anul 2011 şi o cifră de afaceri de circa 15 milioane de euro. Din anul 2004 şi până la finalul anului trecut compania şi-a crescut capitalul uman cu aproximativ 130 de angajaţi.

Principalul acţionar al firmei este grupul italian Colussi, care deţine 60% din companie, restul de 40% fiind deţinut de acţionarii români Ioan Popa, directorul general al firmei, şi Aurica Gale (fostă Jura), directorul economic al companiei, spune Liviu Semenescu. În prezent, activitatea companiei se con­cen­trează pe producţia şi distribuţia pastelor şi a snacks-urilor Monte Banato (brand ce a poziţionat Pangram printre cei mai mari producători de paste făinoase din România) şi distribuţia brandurilor italiene Colussi, Misura, Agnesi, Sapori sau Mogyi (din Ungaria).

Pe locul cinci în topul celor mai mari angajatori din Caraş-Severin se află Massiv Forest Products, companie cu activităţi axate în mare parte pe producţia panourilor din lemn masiv. Ea a fost înfiinţată în anul 1995, acţionarul majoritar fiind societatea New Bay Enterprise Limited, înregistrată în Cipru (care deţine 99,99% din acţiuni), restul titlurilor revenind altor patru firme cipriote, potrivit ultimelor informaţii ale ZF.

Compania a încheiat anul trecut cu un număr mediu de 302 angajaţi, cu aproape 200 de persoane mai puţine decât în urmă cu patru ani de zile şi o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de euro. Pe lângă producţia de panouri, aceasta a intrat pe piaţa mobilei din lemn masiv, a accesoriilor din lemn pentru cameră şi bucătarie, precum şi a brichetelor de rumeguş.

"Nu ştiu dacă vom vedea mari investitori intrând pe piaţa din Caraş-Severin în viitorul apropiat. Am încercat să închei o colaborare cu un producător de huse de maşini care are sedii în Haţeg şi Timişoara, dar nu am reuşit să stabilesc nimic. I-am contactat, am lăsat un mesaj patronului de origine engleză, însă nu am mai primit niciun telefon din partea companiei respective", a spus Ovidiu Pascar de la HR Advice Solution.

Deşi cel mai mare angajator din judeţ este în proces de restructurare, iar angajatorii şi recrutorii susţin că piaţa din Caraş-Severin este săracă din punct de vedere al economiei şi al capitalului de resurse umane, statisticile arată o creştere a numărului de salariaţi faţă de anul trecut. Spre exemplu, în luna aprilie a anului 2011 numărul salariaţilor din judeţ era de aproximativ 52.700 de persoane, cu 1.550 mai puţin decât în luna aprilie a acestui an, potrivit insse.ro. De asemenea, o creştere s-a înregistrat şi la nivel salarial, salariul mediu net lunar crescând de la 1.105 lei în luna aprilie a anului trecut la 1.180 lei în aceeaşi perioadă a anului 2012.