Surpriza negativă a acestei toamne ar putea fi venirea Franţei pe prima scenă a crizei europene

Ziarul Financiar 16.08.2012

După ce în campania electorală preşedintele Francois Hollande a promis că va readuce nu doar Franţa, ci întreaga Europă pe calea creşterii, popularitatea liderului socialist scade, iar analiştii se tem că economia franceză, care nu mai avansează de trei trimestre, va urca în toamna acestui an pe prima scenă a crizei.

"Franţa este cea care va uimi pe toată lumea. Acesta este al treilea trimestru la rând în care economia nu dă niciun semn de creştere. Au majorat taxele impuse companiilor şi bogaţilor", a afirmat John Taylor, analist la FX Concepts, citat de CNBC. El avertizează că, deoarece Franţa este unul din principalele motoare ale economiei europene, problemele ei ar putea agrava recesiunea din Europa.

Franţa are a cincea economie ca mărime din lume, iar pentru moment investitorii plătesc, chiar, pentru "privilegiul" de a împrumuta această ţară. Însă economia îşi pierde din anii '90 treptat din competitivitate, rata şomajului a depăşit 10% - un nivel de 9% este considerat o catastrofă în SUA, iar datoria guvernului a ajuns la aproape 90% din PIB, scrie revista Spiegel.
Deşi este încă departe de situaţia Spaniei sau a Italiei, dacă nu introduce curând măsuri pentru revigorarea economiei, Franţa ar putea intra în zona de turbulenţe din care se chinuie să iasă ţările vecine din sud, atenţionează publicaţia germană.
Când vine vorba de puterea economiei şi politică, Franţa se compară aproape obsesiv cu Germania. Politicienii francezi nu au nicio îndoială că ei reprezintă cea mai importantă ţară din Europa. În acelaşi timp însă, Franţa se vede o ţară medi­teraneană şi este mândră de modul de viaţă pe care-l protejează, domeniu în care se simte superioară Germaniei şi chiar restului lumii, notează jurnaliştii de la Spiegel, care concluzionează că problema Franţei este că nu se poate decide dacă să facă parte din blocul nordic sau cel de sud al Europei.
"Vor urma o serie de şocuri urâte pentru francezi"
Cu o economie îngheţată şi şomaj ridicat, Hollande este presat să-şi respecte promisiunile bugetare prin reduceri mai mari de cheltuieli şi majorări de taxe.
"Cred că vor urma o serie de şocuri urâte pentru francezi", a afirmat Alastair Newton, analist la Nomura. Deoarece exporturile nu sunt competitive, principalul motor de creştere pentru economia franceză este consumul intern, iar acesta va avea cu siguranţă de suferit dacă Hollande deviază pe calea austerităţii acutizând problemele economiei.
Un raport al Curţii de Conturi a calculat că guvernul trebuie să găsească moduri de a economisi 33 miliarde euro pentru a reduce deficitul bugetar la nivelul de 3% tolerat de UE. Calculul se bazează pe o creştere economică de 1% anul viitor, performanţă la care va fi dificil de ajuns, notează The Wall Street Journal.
Hollande şi-a respectat o parte din promisiunile făcute în campanie, înclusiv reducerea vârstei de pensionare pentru o anumită categorie de salariaţi de la 62 de ani la 60 de ani, a majorat cu puţin salariul minim şi a accelerat planurile de retragere a trupelor franceze din Afganistan. Preşedintele a inistat pentru introducerea unor măsuri care să garanteze creşterea economică în Europa ca să contrabalanseze pactul fiscal german. În cele din urmă, liderii europeni au aprobat în iunie un pact de creştere.
Dar elita politică şi economică a Germaniei se teme că Hollande nu va putea implementa suficient de rapid reformele. La aproape 100 de zile de când preşedintele francez şi-a preluat mandatul, publicul este deja sceptic că Hollande poate pune lucrurile la punct acasă şi să găsească soluţii la problemele europene.

Cum e situaţia în sud
Premierul grec Antonis Samaras va cere cancelarului german Angela Merkel şi lui Hollande să permită Greciei prelungirea cu doi ani a celui mai recent program de austeritate prin care se încearcă aducerea datoriei elene la un nivel sustenabil şi a economiei la creştere, potrivit unui document obţiunut de Financial Times. Samaras va discuta cu cei doi lideri săptămâna viitoare.
Propunerea vine în condiţiile în care Grecia are dificultăţi în a găsi cum să economisească 11,5 miliarde euro, echivalentul a circa 5% din PIB în 2013-2014, în conformitate cu actualul program de salvare convenit cu creditorii internaţionali UE şi FMI. Samaras va pleda pentru reducerea mai lentă a cheltuielilor, pe parcursul a patru ani, până în 2016, şi permiterea unei scăderi anuale a deficitului bugetar cu 1,5 puncte procentuale, în loc de 2,5 puncte procentuale conform actualului acord. Potrivit documentului, Grecia ar avea nevoie de finanţare suplimentară de 20 de miliarde de euro pentru susţinerea bugetului. Totuşi, autorităţile elene propun să identifice sursele de finanţare fără sprijinul partenerilor din zona euro.
În Spania, guvernul ia în considerare o cerere pentru un ajutor suveran, potrivit comisarului pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn.
"Spania are o minte deschisă. Guvernul pre­mierului Mariano Rajoy nu a luat o decizie. Suntem pregătiţi să acţionăm dacă va exista o solicitare", a spus Rehn într-un interviu acordat televiziunii Bloomberg.
Madridul a indicat recent că lucrează cu autorităţile de la Bruxelles pentru deblocarea unui ajutor de urgenţă de 30 de miliarde de euro pentru băncile spaniole, în cadrul unui plan aprobat în iulie, destinat susţinerii sectorului financiar.