Voinea, MFP: Plata TVA la încasarea facturii este şi o măsură împotriva evaziunii fiscale

Plata TVA la încasarea contravalorii facturii, şi nu la emitere, în cazul firmelor cu cifra de afaceri mai mică de 500.000 de euro, va implica la început anumite costuri administrative însă acestea sunt mult mai mici comparativ cu beneficiile în cazul companiilor oneste, consecinţe negative urmând să apară pentru cei care folosesc în prezent facturi fictive, spune Liviu Voinea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabil cu politica fiscală.

"Este o măsură pozitivă. Orice măsură im­plică costuri şi beneficii. Sunt unele chestiuni ad­­mi­nistrative care implică unele schimbări ad­mi­nis­trative, dar, după părerea noastră, costu­rile de adaptare adminis­trativă sunt mult mai mici decât costurile de finanţare «salvate» de la aceste firme, pentru că le lă­săm lichiditate. Pentru companiile oneste, cos­turile acestei măsuri sunt mult mai mici decât beneficiile. Pentru companiile care făceau rambursări ilegale de TVA costurile sunt uriaşe, ceea ce ne bucură", a de­clarat Voinea într-un interviu acordat ZF.

Ministerul Finanţelor a finalizat proiectul de ordo­nanţă de urgenţă prin care sunt stabilite caracteristicile sistemului de plată a TVA la încasarea facturii.

Măsura se va aplica de la 1 ianuarie 2013, iar baza de referinţă este cifra de afaceri rea­li­zată în perioada 1 octombrie 2011 - 30 septembrie 2012.

Plata TVA către buget la încasarea con­travalorii facturii, şi nu la emitere a fost solicitată frecvent de oamenii de afaceri, iar de-a lungul anilor au mai existat mai multe propuneri legislative de acest gen, care însă nu s-au concretizat până acum. Măsura ar putea să aducă o gură de oxigen pentru fir­me­le care au probleme cu lichidităţile.

Firmele s-au confruntat în contextul cri­zei cu o situaţie financiară dificilă şi cu o lip­să acută de lichidităţi. O astfel de măsură le-ar ajuta să direcţioneze resursele spre in­vestiţii, iar banii s-ar întoarce în economie, impulsio­nând creşterea PIB pe termen mediu şi lung, după cum au arătat consultanţii fiscali.

Alte consecinţe pozitive ale implemen­tării acestei măsuri sunt întărirea disciplinei fi­nanciare în sectorul privat, reducerea eva­ziunii fiscale - în condiţiile în care nu se mai poate cere rambursarea TVA decât după plata facturii - şi simplificarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi eliberarea de personal spre alte activităţi - având în vedere că mai mult de jumătate din munca angajaţilor Fiscului vizează verificarea rambursărilor de TVA, a explicat Voinea. Pe de altă parte, principala consecinţă ne­gativă a acestei măsuri este pentru cei care fo­lo­sesc în acest moment facturi fictive pen­tru că această schemă se aplică nu­mai tran­zacţiilor desfăşurate între per­soa­ne juridice prin bancă, după cum spu­ne secretarul de stat din Finanţe.

"Dacă o persoană juri­di­că îi plăteşte altei persoane juri­dice cu cash, firma de la care se face achiziţia nu-şi poa­te deduce TVA, drept pentru care nu-şi va mai dori să primească cash de la o altă persoană juri­dică. Este, practic, o taxă de 24% pe cash. Asta înseamnă că măsura elimină multe din tranzacţiile cu bani care nu puteau fi justificaţi. De ce? Intervin în schemă 40 de bănci care verifică pro­venienţa banilor. Deci, se certifică că nu este vorba de spălare de bani, ceea ce este un lucru foarte important."

Măsura are impact pe buget?

În România sunt 84.644 de firme care au con­tracte cu statul, din care 67.402 sunt firme mici şi mijlocii cu cifre de afaceri de sub 500.000 de euro. Dar, deşi majoritatea fir­me­lor care au contracte cu statul, respectiv 80%, sunt firme cu afaceri sub 500.000 de euro, va­loarea acestor contracte este mică, astfel încât TVA aferentă acestor contracte repre­zintă doar 11% din TVA aferentă tuturor con­trac­telor sectorului privat cu statul, a arătat Voinea. El a explicat că plăţile din primele şapte luni din acest an arată că TVA care se co­lec­tează în urma contractelor cu statul de la aceste 67.402 firme este 71 mil. lei pe lu­nă, astfel că în cel mai negru sce­nariu - în care nu se mai colectează nimic, ceea ce este imposibil - "pier­derea" statului este 71 mil. lei.

"Înseamnă că aceste firme nu mai cre­ditează statul cu 71 mil. lei pe lună. Şi nu este un lucru rău, ci un lucru bun că sta­tul lasă aceşti bani la firme. Sigur, nu este o pierdere, este doar o amânare la în­ca­sare. Pierderea maximă, amânarea ma­ximă de încasare, este de 71 mil. lei pe lună."

Însă, pe de altă parte, din sectorul de retail există un "câştig" potenţial - o încasare în avans - de 170 mil. lei pe lună, reprezen­tând TVA care nu mai poate să fie dedusă şi este virată la buget. Astfel, scăzând din "câş­tigul" de 170 mil. lei "pierderea" de 71 mil. lei rezultă un plus de 100 mil. lei pe lună la buget.

Voinea a amintit că în câteva luni după in­trarea în vigoare a TVA la încasare, mai exact de la 1 martie, va intra în vigoare o di­rec­tivă europeană care obligă statul să plă­teas­că în 30 de zile orice factură, astfel că, prac­tic, dispare pierderea potenţială de 70 mil. lei.

Firmele care aplică acest sistem va trebui să depună la Fisc până la 25 octombrie 2012 o noti­ficare din care să rezulte că cifra de afa­ceri realizată în perioada 1 octombrie 2011 - 30 septembrie 2012 nu depăşeşte plafonul de 2,25 mil. lei (500.000 de euro, echivalent).