Ministerul Finanţelor a descoperit 212 proiecte de investiţii ineficiente, dar nu le ştie rentabilitatea

Autor: Claudia Medrega 20.08.2012

 

Pentru aceste proiecte nu a putut să fie realizată o analiză cost - beneficiu, având în vedere că datele nu sunt centralizate la Ministerul Finanţelor, ci sunt la fiecare ordonator de credite, astfel că nu se cunoaşte randamentul fiecărui proiect, a declarat Voinea pentru ZF.

România a avut în ultimii zece ani cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pondere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, însă rezultatele în termeni de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii au fost modeste, iar în economie aceste cheltuieli s-au văzut prea puţin. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană, ceea ce arată că banii au fost cheltuiţi ineficient.

Cele cinci criterii de analiză avute în vedere de Ministerul Finanţelor au fost: proiectul să fie în derulare, mai puţin de 50% din proiect a fost terminat până la sfârşitul anului 2011, mai puţin de 30% din proiect a fost finanţat din alte fonduri decât de la buget, mai puţin de 25% din bugetul pe anul curent a fost cheltuit în primul semestru şi proiectele nu ţin de zona siguranţei naţionale, a afirmat Voinea.

Suma care a mai rămas de cheltuit în următorii patru ani pentru cele 212 proiecte este de aproximativ 31 de miliarde de lei. Iar Finanţele ar urma să se concentreze pe primele 50 de proiecte dintre cele 212, care reprezintă 97% din suma rămasă de cheltuit, respectiv 30,2 mld. lei. Top 50 de investiţii ar urma să fie analizate proiect cu proiect pentru a identifica stadiul acestora şi dacă se pot reduce sumele alocate sau se pot schimba contractele, potrivit lui Voinea.

Obiectivul acestei evaluări este realizarea de economii la buget, tăind de la investiţii ineficiente. Banii astfel economisiţi ar urma să fie redirecţionaţi către alte investiţii mai eficiente.

"Valoarea cumulată a acestor 674 de obiective este de 211 mld. lei pe toţi anii. Nu toţi banii sunt de la bugetul de stat, proiectele fiind finanţate şi din alte surse, cum ar fi fondurile europene. Aferent bugetului pe 2012 sunt 6,5 mld. lei. Sunt unele proiecte care au început de 10 ani, sunt altele care mai durează încă 10 ani".

Guvernul a oferit FMI şi Comisiei Europene o primă evaluare a proiectelor de investiţii publice, finanţate exclusiv de la bugetul de stat, pentru o bază de discuţii privind proiectul bugetului pe anul viitor. "Lista o vom folosi în discuţiile cu ministerele la bugetul pe 2013. Am dat-o FMI, CE şi BM. Dar nu am evaluat toate proiectele".

Proiectele de investiţii publice vor fi evaluate şi aprobate de Finanţe, în cursul acestui an urmând să fie înfiinţată o unitate de evaluare a acestor proiecte în subordinea ministrului de finanţe, mai spune Voinea.
 

Cum stăm cu investiţiile publice

Potrivit datelor prezentate de Consiliul Fiscal, având ca sursă Eurostat, România a avut în perioada 2001 - 2011 o pondere a cheltuielilor publice cu investiţiile de 4,7% din PIB şi de 14% din veniturile bugetare, conducând în ambele variante Top UE 27.

În pofida recomandărilor anterioare privind necesitatea prezentării unei liste de priorităţi investiţionale la nivel naţional, lipsesc în continuare informaţii concrete privind distribuţia investiţiilor pe politici sectoriale, detalierea proiectelor de investiţii considerate prioritare, precum şi alocările multi-anuale, potrivit Consiliului Fiscal.

În anii de criză investiţiile publice nu şi-au jucat rolul de pârghie a programului anticriză. Analiştii au repetat în ultimii ani că investiţiile, în special în infrastructură, au fost neglijate, ceea ce a lovit direct în economie. Nu toate investiţiile pot fi realizate din bani de la buget, un rol important avându-l atragerea de fonduri europene.